Somnul slab a făcut ca pleoapele unei femei să devină atât de flosice încât s-au întors pe dos

Un somn de proastă calitate poate avea efecte neobișnuite asupra sănătății, așa cum a descoperit o femeie de 39 de ani din Brooklyn, New York. Aceasta a mers la o clinică de oftalmologie deoarece pleoapele ei s-au întors pe dos, rămânând blocate în această poziție. Potrivit arstechnica.com, cazul ei a fost documentat în revista New England Journal of Medicine, unde doctorii au găsit o soluție neobișnuită pentru problema ei.

👉 Simptome și diagnostic inițial al pleoapelor flosice

Femeia a raportat că timp de șase săptămâni s-a simțit ca și cum ar avea ceva în ochi, iar aceștia îi lacrimau. La consultație, medicii au observat că pleoapele ei s-au răsucit pe dos și nu mai puteau fi închise complet. În cadrul examenului inițial, ochii ei erau, de asemenea, roșii, iar medicii au constatat că pleoapele erau foarte slabe și se curbau mai mult atunci când încercau să le ridice manual.

👉 Diagnostic și soluții

După ce a discutat despre dificultățile sale de somn, care includeau sforăit și oboseală în timpul zilei, doctorii au ajuns la concluzia că femeia suferea de sindromul pleoapei flosice, o afecțiune adesea asociată cu apneea obstructivă în somn (OSA). Această condiție este mai prevalentă la persoanele cu greutate excesivă. Prin urmare, soluția corectă nu a fost chirurgie oculară sau medicamente, ci o referire pentru un test de somn.

Testul a arătat că femeia a oprit respirația de 27 de ori pe oră în timpul somnului, confirmând un diagnostic de OSA de nivel moderat. A început să utilizeze un aparat CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii), care ajută la menținerea căilor respiratorii deschise în timpul somnului. Alături de utilizarea unor lubrifianți pentru ochi, plasturi pentru ochi pe timp de noapte și un plan de pierdere în greutate, starea ei s-a îmbunătățit rapid. După două săptămâni, pleoapele ei nu mai erau întoarse și putea închide ochii corespunzător.

👉 Implicații și cercetări viitoare

Medicii nu înțeleg pe deplin mecanismele care cauzează sindromul pleoapei flosice, iar nu toate cazurile sunt legate de OSA. Cercetările sugerează că predispozițiile genetice sau anomaliile anatomice ar putea contribui la această afecțiune. Unele studii au descoperit legături cu tulburările de țesut conjunctiv. Studiile de țesut au indicat o cantitate scăzută sau anomalii în fibrele de elastină din plăcuța tarsală, țesutul dens din pleoape.

În cazul persoanelor cu OSA, cercetătorii bănuiesc că tulburarea de somn duce la condiții hipoxice (lipsă de oxigen) în țesuturi, care pot spori stresul oxidativ, provocând o creștere a enzimelor care descompun elastina din pleoape. Aceasta permite pleoapelor să devină slabe și flexibile, ducând la poziții neobișnuite, cum ar fi întoarcerea pe dos, și la iritații cronice ale suprafeței ochiului.

Vestea bună este că majoritatea persoanelor cu sindromul pleoapei flosice pot gestiona condiția prin măsuri conservatoare, cum ar fi aparatul CPAP, la fel ca femeia din New York. Totuși, unele persoane ar putea necesita o intervenție chirurgicală corectivă.