Donald Trump renunță temporar la planurile privind Groenlanda și aduce în discuție Islanda

În cadrul participării sale la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele american Donald Trump a arătat o schimbare de abordare, renunțând pentru moment la utilizarea forței pentru achiziționarea Groenlandei, dar a stârnit controverse discutând și despre Islanda. Analiza %source% notează că declarațiile sale au fost încărcate de incoerențe și au cuprins teme controversate, de la relații internaționale la acuzații grave referitoare la comunitatea somaleză din SUA.

👉 Întârzierea și reacția la sosirea lui Trump la Davos

Donald Trump a ajuns cu întârziere la Davos, după o defecțiune tehnică la Air Force One, fiind nevoit să continue drumul cu un avion mai mic. Sosirea sa mai puțin spectaculoasă a amplificat tensiunea în orașul elvețian, iar audiența a perceput prezența sa ca pe o amenințare. El a reafirmat că nu va folosi forța în disputa privind Groenlanda, declarând despre Statele Unite că ar fi o „putere de neoprit” dacă ar decide altfel. Această dezvăluire a fost primită cu ușurare în rândul participanților, întrucât a reprezentat o relaxare temporară a tensiunilor.

Președintele american și-a exprimat în același timp nemulțumirile față de aliați, în special față de Canada, pe care a acuzat-o că nu este suficient de „recunoscătoare” față de contribuția SUA. „Canada există datorită Statelor Unite”, a afirmat Trump, adresându-se direct prim-ministrului Mark Carney. În discursul său incoerent, dar dominant pe linie electorală, Trump a insistat pe supremația americană în economia globală.

👉 Inexactități geografice și istorice despre Groenlanda și Islanda

În repetate rânduri, Trump a descris Groenlanda ca pe o „bucată de gheață” de mari dimensiuni, o afirmație geologic eronată, având în vedere că insula este o masă continentală semnificativă. Această idee a alimentat discursul său și l-a determinat să aducă în discuție și Islanda, provocând speculații privind următoarele mișcări ale președintelui american. Potrivit %source%, dificultățile cognitive ale lui Trump sunt un subiect de îngrijorare tot mai pronunțat.

Trump a prezentat, de asemenea, o interpretare falsă a istoriei, susținând că SUA ar fi preluat Groenlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ar fi cedat-o apoi Danemarcei într-un gest de generozitate, ignorând că suveranitatea daneză asupra insulei este veche de două secole și neschimbată în acel interval. Aceste declarații adaugă o notă de tensiune în relațiile cu partenerii tradiționali.

👉 Aspecte controversate ale discursului privind comunitatea somaleză

Discursul lui Trump s-a remarcat și printr-un rasism evident, inclusiv prin afirmații defăimătoare la adresa somalezilor americani, pe care i-a acuzat că fraudează sistemul de asistență socială cu „19 miliarde de dolari” furați, susținând acuzații bazate pe informări provenite din surse extremiste. El și-a reafirmat intenția de a deporta în masă această comunitate.

În ciuda acestei tonalități conflictuale, discursul s-a încheiat cu aplauze din partea unor participanți care susțin valorile migranților și energia regenerabilă. Trump a încheiat cu expresia „Ne vedem pe aici”, în timp ce securitatea sa era asigurată inclusiv prin prezența unui asistent al Corpului de Marină care deține „mingea de fotbal”, simbol al codurilor nucleare americane. Astfel, deși nu a fost anunțată nicio operațiune militară, președintele a subliniat în permanență potențialul de forță militară al SUA.