Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord asupra directivei privind calitatea aerului, aducând mai multe îmbunătăţiri şi drepturi pentru cetăţeni. Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă, negociator din partea grupului Verzilor în acest dosar, a declarat că acordul asigură un aer mai curat şi prevenţie împotriva bolilor pulmonare foarte grave cauzate de poluare. Potrivit News.ro, un nou studiu arată că 43% din decesele induse de cancerul pulmonar se produc din cauza poluării, remediul recomandat fiind asigurarea calităţii aerului pentru a preveni boala. Potrivit datelor Agenţiei Europene de Mediu, România se află pe locul 8 în UE la capitolul decese provocate de poluare, cu aproximativ 30.000 de oameni care îşi pierd viaţa anual din cauza acestui fenomen. În premieră, cetăţenii care locuiesc în zone foarte poluate, unde măsurătorile arată încălcări ale standardelor de calitate a aerului, vor putea avea acces la justiţie şi vor putea solicita despăgubiri pentru daunele aduse sănătăţii din cauza lipsei de acţiune a autorităţilor publice. „Este o victorie pentru cetăţeni. (...) Cetăţenii vor putea să ceară despăgubiri în instanţă autorităţilor locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului. Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile şi am impus măsurători omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper că astfel România va respira mai bine şi cetăţenii vor fi mai sănătoşi!” a declarat Nicu Ştefănuţă la finalul negocierilor. Potrivit comunicatului citat, România se confruntă cu probleme grave la capitolul calităţii aerului, deoarece în mai multe oraşe din ţară acesta este foarte proastă şi măsurătorile obligatorii nu se respectă. Conform ultimelor date, jumătate din reţeaua care ar trebui să măsoare calitatea aerului în România nu funcţionează, din cele 181 de staţii fiind funcţionale doar 82. Comisia Europeană a trimis mai multe avertizări şi a început proceduri de infringement împotriva statului român pentru neîndeplinirea obligaţiei de monitorizare a poluării aerului conform legislaţiei în vigoare. În plus, în 2020 România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a făcut eforturi să reducă poluarea din Bucureşti. Directiva acordului prevede limite mai stricte pentru particulele nocive, cu scopul de a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050 şi noi drepturi pentru cetăţenii care sunt afectaţi de poluare. Directiva mai cuprinde standarde mai stricte pentru particulele fine din aer, PM 2,5, PM 10, SO2 şi NO2 şi alţi poluanţi. Pentru cei doi poluanţi cu cel mai mare impact documentat asupra sănătăţii umane - PM 2,5 şi NO2 - valorile-limită anuale trebuie reduse la mai mult de jumătate.