Copiii refugiați ucraineni, dificultăți întâmpinate la accesarea serviciilor medicale - Asociația Moașelor face dezvăluiri ingrijorătoare

Copiii refugiați ucraineni nu au acces la vaccinurile împotriva rujeolei în România, conform unui chestionar realizat de Asociația Moașelor din România și partenerii săi. Acest lucru se întâmplă din cauza dificultăților de a se înregistra la medicul de familie. Potrivit datelor oficiale, în județul Brașov există aproximativ 600 de copii refugiați înscriși la școală și 126 în județul Mureș. Situația este similară și în alte județe cu copii refugiați. Vicepreședintele Asociației Moașelor, Irina Mateescu, a declarat că, la doi ani de la începutul conflictului din Ucraina, sistemul medical public din România nu este pregătit pentru integrarea refugiaților, iar persoanele vulnerabile rămân fără acces la servicii medicale esențiale. Potrivit Asociației Moașelor Independente, de la începutul conflictului, au fost furnizate sprijin și servicii pentru peste 150.000 de cazuri de persoane refugiate și vulnerabile. Irina Mateescu a subliniat că toate aceste servicii ar trebui să fie accesibile pentru toți locuitorii din România, iar statul trebuie să integreze serviciile furnizate de moașe în sistemul public de asigurări medicale. "Moașele pot preveni complicațiile și pot contribui la scăderea ratei mortalității infantile și materne, precum și la scăderea cazurilor de prematuritate. De asemenea, moașele pot crește gradul de educație și de alfabetizare în domeniul sănătății la adolescenți, femei și întreaga familie și societate", a declarat Irina Mateescu. Cu toate acestea, conform asociației, femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, adolescenții, femeile aflate într-o situație de abuz și pacientele oncologice se bazează în continuare pe sprijinul organizațiilor civile pentru a accesa serviciile medicale vitale. Printre problemele cu care se confruntă femeile din România se numără costuri ridicate, lipsa specialiștilor și a informațiilor, dar și absența moașelor din sistemul public de îngrijire pre și post-natală și de planificare familială. Pentru femeile refugiate, limbajul reprezintă și o barieră suplimentară în accesarea serviciilor medicale, iar în unele cazuri acestea se întorc în Ucraina pentru a naște, a avorta sau a primi metode de contracepție. "Sistemul medical din România încă nu este pregătit pentru integrarea refugiaților și nu oferă nicio alternativă acestor persoane. Este important ca aceste servicii să fie accesibile pentru toți locuitorii din țară, indiferent de situația lor, pentru a asigura dreptul la sănătate și îngrijiri medicale de calitate", a concluzionat Irina Mateescu, vicepreședintele Asociației Moașelor din România.