Președinta Curții de Apel București explică cauzele prescripției în 22 de dosare

Președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie, a precizat că prescripția a intervenit în 22 de cauze, dar nu din vina instanței, explicând că aceasta apare atunci când statul nu acționează în termenul legal pentru sancționarea inculpaților. Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unui interviu la Antena 3, potrivit News.ro.

👉 Explicațiile Lianei Nicoleta Arsenie privind prescripția

Liana Nicoleta Arsenie a subliniat că prescripția nu reprezintă o vină a Curții de Apel București, ci rezultatul neintervenției statului prin organele sale în termenul stabilit de lege. Ea a criticat retorica care acuză instanța că scapă inculpații și că ar exista nereguli intenționate, catalogând aceste afirmații drept o „retorică manipulatoare”.

Președinta CAB a spus că în raportul pe care l-a făcut public există 22 de dosare afectate de prescripție, însă cauza fundamentală este legată de acțiunea întârziată a organelor statului. Ea a mai arătat că judecătorii nu pot anula dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, iar prescripția nu poate afecta obligația judecătorului de a judeca.

👉 Relația dintre judecători și procurori și impactul asupra soluționării dosarelor

În intervenția sa, Liana Nicoleta Arsenie a insistat că judecătorii nu sunt responsabili pentru întârzierile din dosare cauzate de Parchet, menționând că unele dosare au stat câțiva ani în faza de urmărire penală fără să fie trimise spre judecare. Ea a explicat că judecătorul nu trebuie să „salveze dosarele procurorilor”, deoarece aceștia nu formează o echipă mixtă cu magistrații.

De asemenea, președinta Curții a comentat asupra unor declarații publice ale unor procurori care susțin revenirea echipelor mixte operative între judecători și procurori, punctând că judecătorul și procurorul nu sunt prieteni și că, potrivit legislației, justiția este înfăptuită exclusiv de judecători. Ea a criticat sugestiile că judecătorii distrug dosare sau că trebuie împiedicați să dea soluții de achitare, considerând astfel de afirmații ca fiind „îngrijorătoare” și contrare arhitecturii statale a României.