Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în primul semestru, față de 3,64% anul trecut. Alexandru Nazare: „Nu avem motive de relaxare”

Deficitul bugetar al României s-a redus la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, de la 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit execuției bugetare publicate vineri de Ministerul Finanțelor. În termeni nominali, deficitul a scăzut cu aproape 28,8 miliarde de lei, până la 41,03 miliarde de lei, pe fondul creșterii veniturilor, temperării cheltuielilor curente și absorbției fondurilor europene. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că reducerea deficitului reprezintă un semnal important înaintea evaluărilor agențiilor de rating Fitch și Moody’s, dar avertizează că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală. „Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a declarat ministrul Finanțelor. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Veniturile bugetului general consolidat au însumat 342,52 miliarde de lei în prima jumătate a anului, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 0,46 puncte procentuale. Creșterea a fost susținută în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, taxele pe proprietate și fondurile europene atrase. Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 33,71 miliarde de lei, cu 11,1% mai mult față de anul trecut. Veniturile din impozitul pe dividende au crescut cu 29,9%, pe fondul distribuirilor concentrate în luna decembrie 2025, înaintea modificării regimului de impozitare. Încasările aferente Declarației unice au avansat cu 21%, iar veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de 3,1%. Ministerul Finanțelor explică evoluția prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, evoluție pusă pe seama extinderii bazei de impozitare și a încasărilor aferente Declarației unice. Încasările din impozitul pe profit au ajuns la 18,97 miliarde de lei, cu 10,1% mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile colectate de la companii au crescut cu 12,5%, susținute de plățile efectuate în luna iunie pentru definitivarea impozitului aferent anului trecut. Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde de lei, în creștere cu 25,1%. Încasările brute din TVA au avansat cu 21,6%, pe fondul modificării cotelor de taxare, în timp ce restituirile de TVA au ajuns la 18 miliarde de lei, față de 16,41 miliarde de lei în primul semestru din 2025. „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a mai declarat Alexandru Nazare. Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde de lei, în creștere cu 5,9%, fiind susținute în special de avansul cu 13,9% al încasărilor din accizele pentru produsele energetice. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 15,9%, la 24,13 miliarde de lei. Evoluția este explicată parțial prin faptul că în prima jumătate a anului trecut au fost încasate suplimentar 1,6 miliarde de lei din recuperarea unor ajutoare de stat. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 30,29 miliarde de lei, cu 20,8% mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile totale au însumat 383,55 miliarde de lei, în creștere cu 0,8% față de primul semestru al anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus însă de la 19,85% la 18,66%. Ministerul Finanțelor a transmis că ajustarea s-a concentrat asupra cheltuielilor curente, în timp ce investițiile publice și absorbția fondurilor europene au fost menținute. Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde de lei mai mici față de primele șase luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a scăzut de la 4,5% la 4%, pe fondul limitării sporurilor și al măsurilor de temperare a creșterilor salariale. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 49,42 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, în principal ca urmare a plăților mai mari din sistemul de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,37 miliarde de lei, cu 4,14 miliarde de lei mai mari decât în perioada similară din 2025, reprezentând 1,4% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au însumat 126 de miliarde de lei, în scădere cu 0,5%. În această sumă sunt incluse și compensările pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al populației, în valoare de 104,3 milioane de lei. Subvențiile au totalizat 6,7 miliarde de lei și au fost acordate în principal pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici, pentru care au fost plătite 190,79 milioane de lei. Alte cheltuieli, care includ bursele elevilor și studenților, sprijinirea cultelor, despăgubirile civile și plățile efectuate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, au scăzut cu 2,19 miliarde de lei, până la 6,82 miliarde de lei. Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 37,17 miliarde de lei. Acestea includ proiectele din exercițiile financiare europene 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR. Investițiile publice, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au crescut de la 50,44 miliarde de lei în primul semestru din 2025 la 59,96 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026. Din suma totală, aproape 71% reprezintă investiții finanțate din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR au fost cu 15,32 miliarde de lei mai mari față de anul trecut, ceea ce reprezintă un avans de 56,32%. Ministerul Finanțelor a precizat că această creștere a finanțărilor europene a compensat reducerea investițiilor din surse naționale. Scăderea este explicată prin baza de raportare ridicată din primele luni ale anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale, a fost recapitalizată compania Carpatica Feroviar și au fost efectuate plăți în domeniul apărării.