Scăderea apetitului românilor pentru afaceri: numărul firmelor suspendate crește
Românii își reduc din ce în ce mai mult interesul pentru afaceri, iar tot mai multe companii își suspendă activitatea în 2024. Această tendință alarmantă se datorează regimului fiscal apăsător și numeroaselor schimbări legislative, cu care antreprenorii se confruntă din ce în ce mai greu.
Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că, în primele șase luni ale anului, 10.412 firme au decis să își închidă porțile, ceea ce reprezintă o creștere de 31,17% față de aceeași perioadă a anului trecut. În Capitală s-a înregistrat cea mai mare parte din aceste suspendări, cu 1.236 de companii, ceea ce înseamnă o creștere de 26% comparativ cu primul semestru din 2023.
Pe locul doi se află județul Cluj, cu 663 de firme suspendate, în creștere cu 18% față de anul precedent. Dintre celelalte județe, Iașiul are 467 de firme suspendate (plus 42,81%), Brașovul 455 (plus 25%), Bihorul 449 (plus 59,79%) și Timișul 419 (plus 39,2%).
Pe de altă parte, există și județe care au înregistrat un număr redus de suspendări. Gorjul, de exemplu, a avut doar 69 de firme suspendate (o creștere de 3%), iar Ialomița 70 (plus 18,64%). Covasna a raportat 75 de suspendări (plus 31,58%), iar Teleorman 81 (minus 3,57%).
Unul dintre motivele pentru care românii nu mai au încredere în stat și în viabilitatea dezvoltării unei afaceri proprii este percepția de nedreptate. Analistul Ionuț Tudorica, în cadrul unei analize publicate pe profit.ro, atrage atenția asupra inechităților existente în economie. El subliniază că România se confruntă cu taxe pe salarii printre cele mai mari din Europa și penalizează sever munca celor cu salarii mici.
"Impunem o povară imensă celor care muncesc în țară. Acesta este un motiv evident de nemulțumire, vizibil pe plan european", afirmă Tudorica. Aproape jumătate din venitul obținut de muncitori este direcționat, prin lege, către bugetul statului. Analistul menționează că banii astfel adunați sunt investiți în proiecte care beneficiază doar aleșii, dar care sunt adesea inutile pentru cetățeni.
Pe lângă aceste probleme, un val de birocrație fără precedent se abate asupra antreprenorilor, cu tot felul de documentații și formalități, cum ar fi e-facturi, TVA și transporturi. Ionuț Tudorica se întreabă retoric dacă digitalizarea ar trebui să reducă birocrația, concluzionând că, din păcate, lucrurile nu stau așa.
