Social-democrații din Danemarca obțin cel mai slab rezultat din ultimul secol
Decizia prim-ministrului Mette Frederiksen de a organiza alegeri anticipate în contextul tensiunilor legate de Groenlanda a condus la un rezultat istoric pentru social-democrați, care au înregistrat cea mai mare scădere din ultimul secol, arată Euractiv. În parlament au intrat 12 partide, însă doar trei dintre acestea au obținut mai mult de 10% din voturi, rezultând un legislativ extrem de fragmentat și fără o majoritate clară.
👉 Fragmentarea politică și dificultăți în formarea unui guvern
Nici blocul de stânga, nici cel de dreapta nu au reușit să strângă suficiente voturi pentru a forma un nou guvern. În acest context, ministrul de Externe, Lars Løkke Rasmussen, va juca un rol crucial alături de moderații săi de centru. „Danemarca seamănă din ce în ce mai mult cu Olanda”, a declarat deputatul social-democrat Benny Engelbrecht.
Deși Partidul Social-Democrat a obținut aproximativ 22% din voturi – fiind cea mai slabă performanță din 1904 – acest rezultat l-a plasat pe primul loc, însă aproape dublu față de Verzii, care au terminat pe locul doi. Mette Frederiksen a afirmat: „Rămân pregătită să-mi asum responsabilitatea de a servi ca prim-ministru al țării”, recunoscând dificultățile ce vor veni în urma negocierilor pentru formarea unei coaliții.
👉 Provocările opoziției și posibile alianțe
Un expert al partidului a declarat că păstrarea puterii este obiectivul principal pentru social-democrați, ceea ce ar putea implica și sprijinul Moderaților. Totuși, Rasmussen a exclus formarea unei coaliții cu extrema stângă. La adunarea liberală a partidului Venstre, un oftat de dezamăgire s-a auzit când sondajele de ieșire indicau cel mai prost rezultat din istorie pentru aceasta.
Liderul Venstre, Troels Lund Poulsen, a confirmat că partidul său nu va colabora cu social-democrații, afirmând că aliații pentru o majoritate de centru-dreapta ar putea fi Moderații. Cu toate acestea, Partidul Popular Danez de extremă dreapta a exclus orice cooperare cu centriștii, având o poziție fermă împotriva lui Lars Løkke Rasmussen, conchizând că o opoziție unificată ar putea reprezenta o alternativă la actuala conducere.