Retailul, motorul principal al economiei românești, se confruntă cu semne de criză, conform unei analize recente efectuate de Frames. Această situație este atribuită inflației și creșterii taxelor, care au condus la scăderea puterii de cumpărare și la agravarea problemelor pe lanțul de aprovizionare. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în luna ianuarie 2024, cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul (excluzând autovehiculele și motocicletele) a scăzut cu 17,2% față de luna precedentă. Vânzările din comerțul cu alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 22,2%, în timp ce vânzările de carburanți au fost cu 14% mai mici, iar comerțul cu produse nealimentare a înregistrat o scădere de 13,9%. Aceasta este cea mai puternică corecție înregistrată de sectorul de retail din ultimii ani, ceea ce sugerează o încercare a mediului privat de a-și minimiza costurile pentru a face față inflației. Frames atrage atenția asupra faptului că scăderea semnificativă a retailului este deosebit de alarmantă deoarece vine în contextul creșterii taxelor începând cu 1 ianuarie 2024. Potrivit consultanților, comercianții cu amănuntul și distribuția reprezintă aproximativ 21% din produsul intern brut al țării și generează în jur de 40% din totalul veniturilor economiei. Până în 2022, sectorul de retail și distribuție a angajat peste 800.000 de persoane și a contribuit cu 448 miliarde de lei la plata taxelor și impozitelor, jumătate dintre acestea fiind TVA și 36% contribuții pentru muncă. Aproximativ 12% - 13% din totalul taxelor și impozitelor încasate de la bugetul public provin din sectorul de retail și distribuție, fiind cea mai mare contribuție a unui sector la nivel național. Conform concluziilor Frames, datele statistice oficiale indică o criză economică semnificativă spre care se îndreaptă România, atât din cauza inflației și creșterii taxelor, cât și din cauza unei posibile creșteri a taxelor în 2025.