Numărul posturilor disponibile în Uniunea Europeană a înregistrat o reducere în trimestrul al treilea din 2025, potrivit datelor oferite de EUROSTAT, care susține o schimbare clară în dinamica pieței muncii europene. Rata locurilor de muncă vacante scade la nivelul UE, în timp ce diferențele între statele membre rămân vizibile, România fiind printre țările cu cele mai mici valori.
👉Scăderea ratei locurilor de muncă vacante la nivelul UE
Conform datelor publicate de EUROSTAT, rata locurilor de muncă vacante în Uniunea Europeană a scăzut la 2% în trimestrul III 2025, de la 2,1% în trimestrul precedent și 2,3% în aceeași perioadă a anului 2024. Această evoluție indică o temperare a cererii de forță de muncă în blocul comunitar, după o perioadă caracterizată de un deficit accentuat în anumite domenii.
Diferențele dintre state sunt însă considerabile. România înregistrează, din nou, una dintre cele mai mici rate, doar 0,6%, plasându-se în partea inferioară a clasamentului alături de Bulgaria și Polonia (0,8%), Spania (0,9%), Slovacia și Finlanda (1%). Această situație reflectă o piață a muncii cu o dinamică redusă comparativ cu alte țări europene.
👉Țările cu cea mai ridicată cerere de forță de muncă în UE
La capătul opus al clasamentului se situează Olanda, cu cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante, de 4,1%, urmată de Belgia (3,8%), Malta (3,4%), Austria (3,2%) și Cipru (3%). Aceste valori arată o cerere intensă de angajați în aceste state, punând în evidență dezechilibrele structurale din piața muncii a Uniunii Europene.
De asemenea, în zona euro, rata locurilor de muncă vacante a coborât la 2,1% în trimestrul III 2025, față de 2,3% în trimestrele anterioare și 2,5% în aceeași perioadă din 2024, subliniind tendința de răcire a pieței muncii la nivel regional.
Comparativ cu trimestrul III din 2024, doar trei țări membre au înregistrat creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante: Malta, Lituania și Irlanda, în timp ce patru țări au menținut cifre stabile. În 20 de state, rata a scăzut, cu cele mai semnificative declinuri în Germania și Austria (-0,6 puncte procentuale), urmate de Cipru și Letonia (-0,5 puncte procentuale).
Aceste cifre confirmă o inversare de trend și o consolidare a unei piețe a muncii mai echilibrate în Uniunea Europeană, cu impacturi variate în funcție de țară și sector economic.
