În primele unsprezece luni din 2025, peste 800 de firme din județul Iași au ales să-și suspende activitatea, reflectând presiuni economice tot mai acute asupra mediului antreprenorial local. Datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată o creștere semnificativă a acestor suspendări, situând Iașul printre județele cele mai afectate la nivel național, potrivit unui articol care analizează această tendință la nivel regional și țintă.
👉Contextul regional al suspendărilor de firme
În Regiunea Nord-Est, Iașul ocupă primul loc în ceea ce privește numărul total de firme care și-au pus activitatea pe pauză: 827 în primele unsprezece luni din 2025, în creștere cu peste 9% față de 758 în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție evidențiază tensiunile economice simțite în cel mai important centru urban din Moldova.
Neamțul urmează în clasament, cu 707 suspendări, dar cu o creștere mult mai accentuată, de peste 25% față de 2024. Cu aceste cifre, județul Neamț s-a poziționat pe locul al cincilea la nivel național, iar Bacăul și Suceava au înregistrat, de asemenea, creșteri importante ale suspendărilor. În schimb, județe precum Vaslui și Botoșani au raportat o scădere sau stagnare a numărului acestor întreruperi de activitate, indicând o stabilitate relativă datorată structurii economice predominate de afaceri mici.
👉Creșterea suspendărilor de firme la nivel național și implicațiile economice
La nivelul întregii țări, peste 17.600 de firme au ales suspendarea activității, marcând o creștere de 5,42% față de aceeași perioadă din 2024. Bucureștiul conduce detașat, cu peste 2.100 de suspendări, urmat de Cluj, care a înregistrat o creștere de aproape 20%. Județele Gorj, Dolj și Olt au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale, fapt ce arată că presiunile economice afectează diferit regiunile în funcție de structura antreprenorială.
Procedura de suspendare reprezintă o întrerupere temporară, dar semnificativă, a activității firmelor, reflectând mai degrabă o formă de rezistență într-un climat economic incert. Conform articolului, în lipsa unor politici publice eficiente, aceste date pot deveni un barometru al fragilității economice, avertizând asupra riscului unei economii fragmentate, în care activitatea reală se schimbă spre zona informală sau este amânată pe termen lung.
