Cercetătorul francez Laurent Vinatier a fost condamnat luni, la Moscova, la o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru că a adunat informații militare fără să se înregistreze ca „agent străin”. Această înregistrare impune urmarea unor proceduri administrative stricte, informează agenția AFP.
Liderul extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, s-a prezentat luni la tribunalul din Paris, unde a început procesul în care este acuzată de corupție. În fața instanței, Le Pen a declarat că nu observă nicio diferență semnificativă între activitatea politică din Franța și cea desfășurată la nivelul Uniunii Europene (UE).
Armata rusă își intensifică contraofensiva începută săptămâna trecută în provincia Kursk, unde armata ucraineană a realizat o incursiune surpriză la începutul lunii august. De atunci, ambele tabere și-au menținut poziții pe acest nou front, despre care informațiile sunt în continuare confuze în ceea ce privește teritoriile controlate, informează agenția EFE.
Luni, conducătorii serviciilor de informații din Germania au tras un semnal de alarmă în legătură cu activitățile de spionaj ale Rusiei și pregătirile acesteia pentru un conflict militar cu NATO, în cadrul unei audieri parlamentare, conform informațiilor prezentate de Politico. Bruno Kahl, directorul BND (serviciul de informații externe al Germaniei), a declarat că disponibilitatea Moscovei de a folosi metode hibride și ascunse a atins un "nivel nemaivăzut până acum".
Praga a adoptat luni o interdicție privind tururile ghidate prin baruri, cunoscute sub numele de „pub crawls”, în încercarea de a reduce tulburările cauzate de turiștii care consumă alcool în exces și creează scandal. Noile reglementări, votate de consilierii locali, stabilesc că aceste tururi nu pot avea loc în capitala Cehiei între orele 22:00 și 6:00, informează presa locală.
Ungaria a exprimat o fermă opoziție față de propunerea de a trimite consilieri militari din Uniunea Europeană în Ucraina. Ministrul de externe, Peter Szijjarto, a făcut aceste declarații luni, în urma unei conferințe de presă ce a avut loc după reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE la Luxemburg, conform informațiilor transmise de agenția MTI.
Actorul și cântărețul Jared Leto, cunoscut pentru activitatea sa în trupa Thirty Seconds to Mars, a stârnit un val de indignare în rândul ucrainenilor după ce a comentat despre posibilitatea de a susține un concert în Rusia. Leto a avut recent o prestație în Belgrad, unde a transmis publicului dorința de a cânta în Rusia, afirmând că așteaptă să „se rezolve problemele” înainte de a face acest pas.
Israelul a intensificat luni operațiunile militare în Liban, atacând pentru prima dată orașul Aitou, majoritar creștin, situat în nordul țării, unde s-au înregistrat cel puțin 18 morți și patru răniți, conform informațiilor furnizate de Crucea Roșie libaneză, relatează Reuters. Aceste acțiuni vin în contextul unei escaladări a conflictului cu Hezbollah, organizația militantă înarmată sprijinită de Iran.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat că Uniunea Europeană ar putea oferi Chinei diverse compensatii legate de prețul automobilelor electrice și de investițiile din Europa, în contextul în care urmează să intre în vigoare taxe vamale suplimentare pentru importurile de mașini electrice chinezești. Această informație a fost transmisă de Reuters, conform Agerpres.
Ministrii mediului din Uniunea Europeană s-au întâlnit luni la Luxemburg, unde au aprobat oficial măsuri mai riguroase privind poluarea aerului, responsabilă pentru aproximativ 300.000 de decese anual în statele membre. Conform unui comunicat emis de Consiliul Uniunii Europene, poluarea aerului este considerată "cel mai mare risc de mediu pentru sănătate".
Serghei Skripal, fost agent dublu rus, a declarat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi ordonat otrăvirea sa cu agentul neurotoxic noviciok. Această afirmație a fost făcută în cadrul unei audieri care a început luni, în contextul investigării morții unei femei care a fost otrăvită accidental cu substanța menționată, informează Reuters.
În săptămâna viitoare, regele Charles al III-lea nu va avea parte de o primire oficială din partea liderilor de stat ai celor șase state federale ale Australiei, la sosirea sa în capitala Canberra. Această decizie a provocat indignarea monarhiștilor australieni, care consideră gestul o "insultă monumentală", conform publicației POLITICO.
