Astăzi în meniu avem (ne)știri pentru gurmanzi! Și le satisfacem apetitul cu două feluri. Felul principal e compus din „hrana viitorului” și este tocănița de alge sau algănița cu algămăligă. Ingredientele sunt recoltate (de fapt, pescuite) doar din Lacul Ursu de la Sovata. Și vorbesc despre alga ulva, o chestie verde, spongioasă, mucilaginoasă, cunoscută și sub numele de lăptuca de lac sau verdeața ursului. Administratorii de la Lacul Ursu au angajat zilieri la cules. Un barcagiu local face echipă cu un scufundător profesionist și un bucătar. Ăștia din urmă coboară în adâncuri, mă rog, trei metri sub nivelul lacului, să culeagă alga minune. Bucătarul ochește, ca la piață, doar algele care se potrivesc cu viziunea lui despre meniu. De exemplu: vede niște foi de alge și imediat își dă seama că sunt fragede și numa’ bune pentru învârtit algamăluțe cu afumătură. Sau vede un mănunchi de alge mai bătrâne, mai ațoase, zdrențuite de hidrobicicletele turiștilor, și știe că sunt potrivite la ciorbița de perișoalge, că alea fierb mai greu. Sau ochește niște algișoare sprintene în bătaia valurilor și imediat le culege pentru rețeta proprie de desert: alganași cu smântână și dulceață. Dar cel mai cumpărat produs cu specific local, care face realmente furori printre turiști, e Kürtősalgacolacul. Respectiv aceeași algă, răsucită și prăjită la rotisor, tăvălită apoi prin nucă și zahăr ars din abundență. Mmmmm, un amalgam de miresme de nămol cu pește care dau gustul acela sărat specific caramelului! Cam asta ar fi prima (ne)știre a zilei. A doua, care are legătură cu prima, nu se referă la produsul finit pus în farfurie ci la mâncăul însuși. Avem cazul unui client, mare consumator de algă de Sovata, care a descoperit o metodă inedită de a mânca fără să plătească. După ce i se servea o porție de, să zicem, algici cu muștar (varianta din alge a tradiționalilor mici), clientul nostru mima un tremurici al mâinii stângi, ca să pară că a făcut un atac cerebral. Azi la algici, mâine la algaroane cu brânză, poimâine la valgă a la Cluj… clientul nostru mima după fiecare prânz delicios câte o boală și scăpa de nota de plată. Până s-a prins cineva și a chemat anticipat salvarea, astfel încât acest haplea al algelor a fost dat în vileag. Pedeapsa a fost o farfurie plină vârf de alge tartar și alge sushi, respectiv alge crude, natur, cu tot cu mâl, viermișori și melci, puse direct de pe fundul lacului în farfurie, așa, să se sature omu’ de verdeață. Ori le mănâncă și linge blidu’, ori achită toate mesele neplătite până atunci. Normal că a mâncat. Și a dat omul nostru într-o hepatită, de s-a făcut verde la față ca alga. Așa că de data asta a fost beteșug pe bune. Cât pe-aici să ajungă omul, la propriu, în loc luminos, în loc cu verdeață… Și-a jurat, de-atunci, în barbă, că trece pe terci de ovăz. Autor: Sidonia Buta Ascultă Ne(știrea) zilei în fiecare vineri în „Bună dimineața, Transilvania!” după ora 9, sau, în reluare, în „Pulsul zilei” și „Sens Unic”, pe frecvențele 102,9 FM, 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.