Pe 27 decembrie, creștinii comemorează pe Sfântul Ștefan, primul diacon hirotonit de Apostoli și primul martir al creștinătății. Potrivit MAI, sărbătoarea este însoțită de tradiții și obiceiuri ce simbolizează vindecarea, împăcarea și sporul în casă.
👉 Martiriul Sfântului Ștefan și credința sa statornică
Sfântul Ștefan a fost unul dintre primii șapte diaconi desemnați să slujească în Biserica primului secol. Acuzați de blasfemie de către farisei și conducătorii evrei pentru predicarea lui Hristos, acesta a fost judecat de tribunalul iudaic. El a demonstrat, folosind Scripturile, că Legea Veche s-a împlinit în Iisus, confirmând astfel că Hristos este Mântuitorul așteptat de Profeți.
Condamnat la moarte, Sfântul Ștefan a fost ucis cu pietre în anul 33, în valea lui Iosafat, între muntele Eleon și Ierusalim. În ultimele clipe, el s-a rugat: „Doamne Iisuse primeşte duhul meu. Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Trupul său a fost îngropat în secret în nordul Ierusalimului de un învățător al Legii, iar pe locul martiriului a fost ridicată o biserică, iar moaștele au fost descoperite și așezate într-o biserică în decembrie 415.
👉 Tradiții și obiceiuri românești asociate sărbătorii Sfântului Ștefan
În țara noastră, peste 450 de mii de persoane poartă numele Sfântului Ștefan sau derivate ale acestuia, precum Ștefania, Ștefana, Fane, Fănel sau Fănică, arată sursa MAI. Pe 27 decembrie, vechi obiceiuri recomandă aducerea în casă a icoanei Sfântului pentru ajutor în probleme de sănătate și în conflictele prelungite dintre persoane.
De asemenea, în unele zone din Muntenia se prepară "Pâinicile lui Ștefan", pâini rotunde făcute din aluat similar cu cel de cozonac și unse cu miere, menite să amintească pietrele cu care a fost ucis Sfântul. După sfințirea în biserică, aceste pâini se împart copiilor săraci, iar în această zi se recomandă împăcarea celor certați pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave.
