Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Profesorul Vasile Dîncu semnalează riscurile utilizării inteligenței artificiale și algoritmilor marilor platforme digitale pentru a influența alegeri și a slăbi încrederea în instituțiile democratice. Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, el a subliniat că acest fenomen reprezintă o realitate zilnică, cu efecte deosebit de puternice pentru țările din Europa de Est. %source% relatează că Dîncu a detaliat modul în care aceste tehnologii pot amplifica tensiunile sociale și pot polariza societățile europene.
În cadrul discuțiilor din Parlamentul European dedicate Comisiei speciale pentru „Scutul democrației europene”, Vasile Dîncu a explicat că ingerința externă este puternic accentuată de funcționarea algoritmilor platformelor digitale. El a atras atenția asupra distribuirii masive a mesajelor coordonate, a rețelelor automate și a conținuturilor manipulatorii, care stimulează emoții negative precum frica, furia și divizarea socială.
Potrivit declarațiilor sale, aceste platforme aleg ce informații ajung la cetățeni și ce rămâne ascuns, iar aceste decizii, prezentate ca fiind doar „tehnice”, au consecințe politice serioase. Ele influențează agenda publică, participarea la vot și, în final, încrederea populației în instituțiile democratice, mai ales în țările din flancul estic al Uniunii Europene.
Profesorul Vasile Dîncu susține că vulnerabilitatea statelor de la granița Uniunii este amplificată de capacitatea instituțională redusă, de piețele media fragile și de o polarizare socială ușor de exploatat. Mesajele de ingerință devin tot mai sofisticate, folosind limba locală și adaptându-se la contextul național pentru a exploata conflictele istorice reale.
De asemenea, aceste intervenții vizează comunități cu acces limitat la informație de calitate, dar cu o expunere mare către rețelele sociale, ceea ce crește riscul de manipulare. Prin aceste metode, amenințarea la adresa democrației este nu doar teoretică, ci o problemă concretă și mereu prezentă, consideră profesorul.
Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat o nouă lege care introduce stagiul militar voluntar, deschis atât bărbaţilor, cât şi femeilor cu vârste între 18 şi 35 de ani. Programul va dura maximum patru luni și îi va include pe participanți într-un proces de pregătire militară plătită, conform actului normativ publicat recent.
Coaliția de guvernare discută din nou o reformă amplă a administrației centrale și locale menită să reducă cheltuielile publice. De asemenea, se așteaptă o decizie importantă privind reforma sistemului de pensii pentru magistrați, după ce judecătorii Curții Constituționale urmează să se pronunțe asupra proiectului asumat prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, notează surse guvernamentale.
Partidul Umanist Social Liberal a cerut premierului Ilie Bolojan demiterea imediată a ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, criticând poziția adoptată recent de România în dosarul acordului comercial UE-Mercosur. PUSL susține că decizia guvernului afectează grav interesele fermierilor români și agricultura națională, potrivit unui comunicat oficial.
Ministerul Energiei examinează un scenariu alternativ pentru piața gazelor naturale, care presupune diminuarea graduală a plafonării prețurilor, cu scopul de a evita scumpiri bruște după 31 martie 2026. Potrivit ministrului Bogdan Ivan, discuțiile cu operatorii s-au desfășurat încă din septembrie, iar în prezent estimările arată că prețurile rămân sub plafonul impus.
