News Alert Nicușor Dan a contestat la CCR legea privind propaganda legionară. AUR, SOS și POT sesizaseră Curtea pentru aceeași lege
Inapoi

News Alert Nicușor Dan a contestat la CCR legea privind propaganda legionară. AUR, SOS și POT sesizaseră Curtea pentru aceeași lege

Postat pe 10 Jul 2025

Update cu 6 zile în urmă

Timp de citire: 23 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Image Description
Nationale
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat, joi, Curtea Constituțională a României privind legea care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, adoptată recent de către Senat și trimisă spre adoptare. Legea prevede și o pedeapsa de până la 10 ani de detenție. În adresa transmisă către Curtea Constituțională, Administrația Prezindențială semnalează că „orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități.” Preşedintele României, Nicuşor Dan, a trimis Curţii Constituţionale joi, 10 iulie 2025, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. „Prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituţie”, arată preşedintele în sesizare. În sesizare se arată că prima modificare importantă pe care o aduce Legea analizată este aceea că extinde sfera organizaţiilor interzise la cele cu caracter legionar, pe lângă organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, care erau interzise deja în mod expres prin art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002 (art. I pct. 5 din Lege). ”Iniţierea, constituirea, aderarea, sprijinirea unei asemenea organizaţii cu caracter legionar constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, o pedeapsă relativ severă în sistemul sancţionator penal aflat în vigoare în România. Spre deosebire de celelalte organizaţii interzise (rasiste şi xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcţie de rasă sau naţionalitate, noţiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat defineşte numai noţiunea de Mişcare Legionară - art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege , însă nu lămureşte care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizaţii) şi sintagma pe care o analizăm aici”, subliniază şeful statului. De asemenea, noţiunea nu poate fi înţeleasă nici prin raportare la semnificaţia curentă a acesteia din limba română, interpretare la care ne obligă expres prevederile art. 36 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative . „Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, ediţia din 2009, adjectivul legionar înseamnă referitor la legionari, iar substantivul legionar este definit ca fiind un membru al mişcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier, conform celui de-al doilea sens menţionat în dicţionar . Rezultă de aici că o organizaţie cu caracter legionar ar fi o organizaţie privitoare la mişcarea social-politică de extrema dreaptă reprezentată de partidul Garda de Fier. O asemenea definiţie este inexactă, deoarece nu se înţelege conexiunea pe care legiuitorul intenţionează să o realizeze între o organizaţie (partid sau mişcare politică, asociaţie sau fundaţie, societate comercială, alte asemenea persoane juridice) şi asocierea ei cu Garda de Fier. Cu alte cuvinte, este neclar dacă acest caracter legionar are în vedere denumirea organizaţiei, scopurile şi obiectivele statutare ale acesteia, concepţiile membrilor săi sau acţiunile concrete pe care organizaţia le întreprinde în activitatea sa curentă”, se mai afirmă în sesizare. Aceeaşi confuzie semantică există şi în legătură cu noţiunea de materiale legionare, a căror distribuire şi punere la dispoziţia publicului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi - art. I pct. 6 din Lege. Vom reveni asupra acestui aspect, mai arată preşedintele. Şeful statului mai spune că absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii. ”Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, arată sesizarea la CCR. Preşedintele semnalează şi lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului. „Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice modalitate, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi (art. I pct. 6 din Lege), ceea ce extinde incriminarea de la art. 4 alin. (21) din O.U.G. nr. 31/2002. Mai departe, noţiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, care face parte din elementul constitutiv al infracţiunii reproduse anterior, are în vedere imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, documente, materiale de propagandă, precum şi alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. I pct. 3 din Lege). Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, arată şeful statului. Definiţia materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe din art. I pct. 3 al Legii este: b^1) prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se intelege imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, alte documente si materiale de propagandă, precum şi alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, se arată în document. ”De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar şi poezia lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, de exemplu Scrisoarea a III-a . Este absolut neclar până la ce nivel prezenţa unor idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus faţă de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii. Claritatea este necesară din moment ce art. 4 alin. (2^1) sancţionează penal distribuirea unor astfel de materiale: (2^1) Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi”, spune şeful statului. Preşedintele arată că nu este clar dacă orice text literar care conţine idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se încadrează în definiţia materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. O altă modificare esenţială este aceea că Legea analizată adaugă la sintagma persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, care este utilizată de mai multe ori în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, sintagma persoane care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. I pct. 9 şi 15 din Lege). Rezultatul este acela că, după adoptarea Legii, este incriminat cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, infracţiunea fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi - art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor bulevarde, străzi, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice - art. 13 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor organizaţii indiferent dacă aceste organizaţii au sau nu personalitate juridică - art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege”, arată documentul. „În primul rând, Legea nu identifică autoritatea competentă să stabilească că o anumită organizaţie are caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, astfel încât există riscul unor soluţii contradictorii pronunţate în practica administrativă şi judiciară. Altfel spus, este posibil ca una şi aceeaşi organizaţie să fie calificată de anumite instanţe sau organe administrative ca având un caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, pe când alte autorităţi judiciare sau administrative să aprecieze că organizaţia respectivă nu poate să fie încadrată în această categorie. Rezultă de aici un climat de insecuritate juridică, care poate conduce la pronunţarea unor hotărâri contradictorii, în care persoane care au făcut parte din organele de conducere ale aceleiaşi organizaţii să fie achitate, respectiv să fie condamnate la pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani sau la pedeapsa amenzii, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept, proclamat de art. 1 alin. (3) din Constituţie”, spune preşedintele. „În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului este neconstituţională. De asemenea, în sesizarea transmisă de către președinte, acesta reclamă faptul că jurisprudența națională nu oferă „claritate a noțiunii de legionar și chiar a noțiunii de fascist”, argumentând că în DEX „adjectivul legionar înseamnă referitor la legionari, iar substantivul legionar este definit ca fiind un membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier, conform celui de-al doilea sens menționat în dicționar. Rezultă de aici că o organizație cu caracter legionar ar fi o organizație privitoare la mișcarea social-politică de extrema dreaptă reprezentată de partidul Garda de Fier. O asemenea definiție este inexactă, deoarece nu se înțelege conexiunea pe care legiuitorul intenționează să o realizeze între o organizație (partid sau mișcare politică, asociație sau fundație, societate comercială, alte asemenea persoane juridice) și asocierea ei cu Garda de Fier”. Legea deputatului Vexler Silviu privind iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, iar aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi” a fost votată în Camera Deputaților la începutul lunii iunie. Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat la CCR acest act normativ, cele trei partide votând împotriva proiectului la adoptarea pe 11 iunie de către Camera Deputaților, for decizional. În contestație este argumentat că, pe lângă faptul general acceptat că o astfel de lege doar va „alimenta un antisemitism artificial” care să furnizeze motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare, redactorii sesizării, profesor universitar doctor Verginia Vedinaș și avocat Marcela Baș, au adus câteva obiecții concrete. „Obiecțiile aduse menționează faptul că modificările propuse de Silviu Vexler se află în contradicție cu Constituția României. Cu precădere acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație”, precizează comunicatul de presă al S.O.S. România. De asemenea, semnatarii sesizării spun că o asemenea lege ar încălca articolele 25, 29 și 30 din Constituția României, respectiv dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, care sunt garantate prin Constituție, coroborate cu articolul 1 (alineatul 3) care consacră caracterul de stat de drept și democratic al statului român și cu articolul 20 care consacră prioritatea reglementărilor internaționale mai favorabile privind drepturile omului asupra legilor interne.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din mures

-
-

16:41

Szocs Bernadette joacă la Campionatul European Individual de tenis de masă din Austria

Miercuri seara, jucătoarea din Târgu Mureș, Szocs Bernadette, va debuta la Campionatul European Individual de tenis de masă, care se desfășoară la Linz, Austria. Bernadette, împreună cu buzoianul Ovidiu Ionescu, va concura în sferturile de finală ale probei de dublu mixt, întâlnind echipa Sloveniei formată din Peter Hribar și Ana Tofant. Sportiva din Mureș s-a calificat direct pe tabloul principal atât în proba de simplu, cât și în dublu feminin, unde
Image Description

16:23

România înfruntă Kosovo în Liga C a UEFA Nations League

Naționala de fotbal a României joacă în Liga C, grupa a 2-a, a UEFA Nations League pentru ediția 2024-2025, alături de echipele din Kosovo, Cipru și Lituania. În runda a 4-a, desfășurată marți, 15 octombrie, s-au înregistrat următoarele rezultate: Kosovo a învins Cipru cu 3-0 la Pristina, iar România a câștigat împotriva Lituaniei cu 2-1 la Kaunas. Etapa a 5-a, care se apropie de finalul competiției, va avea loc vineri, 15
Image Description

14:23

Primarul Sighișoarei anunță restaurarea Turnului cu Ceas

Iulian Sîrbu, primarul municipiului Sighișoara, a declarat astăzi că au început lucrările de montare a unei tigle speciale, lucrate manual, pe acoperișul Turnului cu Ceas, situat la intrarea în Cetatea Medievală. Această tiglă solzi, prelucrată în mod artizanal într-un cuptor din județul Sibiu, are un cost de 55.000 de lei. Edilul Sîrbu a specificat că, pe parcursul procesului de restaurare, întreaga structură din lemn care susține tigla și tabla a fost
Image Description

13:35

DIICOT desfășoară percheziții la nivel național pentru combaterea criminalității organizate

În această dimineață, DIICOT a demarat o acțiune amplă, derulând peste 130 de percheziții domiciliare în toată țara. Scopul acestor acțiuni este destructurarea unor grupuri infracționale organizate, care se specializează în activități ilegale precum traficul de droguri, traficul de persoane și minori, precum și traficul de migranți. De asemenea, se investighează și cazuri de pornografie infantilă și criminalitate informatică. În cadrul acestei acțiuni coordonate, vor fi executate mai mult de 200
Image Description

13:31

Guvernul decide înființarea societății Carpatica Feroviar pentru transport militar

Guvernul României se pregătește să aprobe astăzi înființarea unei noi companii, Carpatica Feroviar, care va oferi servicii de transport militar atât pentru țară, cât și pentru aliații săi. În prezent, CFR Marfa îndeplinește o parte din necesitățile Armatei, însă multe dintre trenurile care transportă bunuri operează cu viteze reduse din cauza restricțiilor de trafic. De asemenea, s-au înregistrat situații în care companiile private au refuzat sau nu au reușit să execute
Image Description

Recente din Romania

-
-

15:15

- Buzau - IQ-ul, o măsură fiabilă a inteligenței?

Coeficientul de inteligență (IQ) este un subiect care stârnește dezbateri aprinse, mai ales în epoca digitală. Dar ce înseamnă cu adevărat IQ-ul? Și cât de fiabile sunt testele care îl evaluează? Testele de IQ au devenit omniprezente – fie în dezbateri academice, fie sub formă de chestionare gratuite pe internet. Proiectul unei hărți globale a IQ-ului a provocat un val de polemici în 2019, iar în prezent se discută despre
Image Description

15:12

- Neamt - Coliziune între două autoturisme în care erau patru persoane. O tânără a fost transportată la spital

O coliziune între două autoturisme în care se aflau patru persoane s-a produs joi, 17 iulie, în comuna Sagna. O tânără de 28 de ani a fost transportată la spital. „La ora 13:15, prin apel la 112 a fost anunțat un eveniment rutier produs în comuna Sagna. În evenimentul rutier au fost implicate două autoturisme în care se aflau patru persoane. La locul solicitării au fost alocate forțe și mijloace
Image Description

15:05

- Gorj - Trei fete noi la CSM Târgu Jiu. Ce își propune echipa de handbal

Anastasija Babovic, Jessica Vargas Ferreira și Sarah Aida Darie sunt cele trei transferuri de la echipa de handbal. 12 jucătoare din sezonul trecut au părăsit formația. Lotul va fi completat cu junioare. Anastasija Babovic are 24 de ani și vine din Muntenegru. Alături de Jessica Vargas Ferreira, o portugheză de 28 de ani, vor asigura poarta CSM-ului în sezonul viitor. Sarah Aida Darie are 23 de ani și joacă pe
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
mures WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul mures
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete