Ministrul Educației Daniel David a vorbit sâmbătă, 5 iulie, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre anomaliile din sistemul de educație din România, și în special despre finanțarea acestui domeniu. Oficialul a vorbit despre norma de ore a profesorilor și a atras atenția că suntem în urma normei europene, exprimându-și intenția de a crește numărul minim și maxim de copii într-o clasă. Ministrul a reacționat la disputa acordării burselor de merit și a concluzionat că trebuie o regândire a învățământului din zona rurală astfel încât să se elimine discrepanțele cu zona urbană. Daniel David a vorbit despre finanțarea domeniului educației și a explicat că în prezent există o serie de anomalii. El a subliniat că salariile din educației nu pot fi tăiate pentru că acestea sunt deja mici în comparație cu alte domenii. Daniel David: „Sistemul de educație are nevoie de mai mulți bani. Problema este când aduci bani, cum am făcut noi în ultimii 2-3 ani, mulți bani, dar îi pui într-un sistem nereformant, un sistem în care sunt multe anomalii și atunci, având foarte multe anomalii, dacă aduci resurse financiare, nu faci decât să amplifici anomaliile și la un moment dat ele se văd, atrag atenția celor din afara sistemului. Iar când ai situații de criză fiscală, financiară, cum vrem s-o numim, toată lumea te întreabă cu ce te ocupi. De exemplu, numai sistemul de burse din România pentru elevi și studenți reprezintă peste 20% din deficitul pentru care noi întoarcem România pe dos. Nu avem de ce să tăiem salarii, pentru că salariile sunt mici în educație în comparație cu sănătatea, de exemplu, sau în zona de cercetare-dezvoltare, inovare. Dar, dincolo de protecția omului și de protecția salariului pe care îl are, noi avem de făcut restructurări ca să modificăm acele anomalii care sunt importante și uite, au atras atenția oamenilor din afara sistemului”. Ministrul a vorbit mai departe despre norma de predare a profesorilor la clasă. El a explicat că în prezent România este în urma mediei europene și că aceasta ar trebui crescută. El mai atrage atenția la faptul că este „anormal” ca o oră la plata cu ora să fie mai valoroasă decât o oră din norma profesorilor. Daniel David: „Prin lege, fiecare profesor este plătit pentru 8h/zi, 8 ore pe care trebuie să le dedici școlii și educației. Asta nu înseamnă că trebuie să stai 8 ore în școală. Tu poți să lucrezi uneori dintr-o bibliotecă, poți să lucrezi de acasă, poți să corectezi lucrări de acasă. Asta nu este o problemă, dar timpul de lucru este de 8 ore. Acest lucru nu este de discutat. Eu, ca ministru, nu pot spune altceva, că ies din cadrul nu moral, legal. În cele 8 ore avem o componentă didactică, adică câte ore predai efectiv copiilor. Iar în acest moment, această normă de predare, dacă vreți să-i spunem așa, în România se află sub nivelul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, hai să spunem, desigur, depinde de nivel primar, gimnazial, liceal, dar în jur de 18h din cele 40. Deci pe zi - 3,6 ore. În Europa sunt cu 2 - 3 ore mai mult, ca să ajungi la nivel mediu. Problema cu aceste norme este legată de faptul că, de-a lungul timpului, numărul de copii, numărul de elevi a scăzut, numărul de norme a crescut, ceea ce este iarăși o anomalie care atrage atenția celor care se ocupă cu finanțare sistemului. Și atunci este clar că acolo va trebui să redimensionăm lucrurile. Nu mergi în zonele maximale, nu te uiți care țară din Uniunea Europeană are cele mai multe ore de predare. Sunt țări în care profesorii trebuie să stea efectiv la școală un număr de ore. Eu n-am spus asta, am spus că înțeleg că timpul este flexibil, important este să lucrezi 8 ore pentru educație, de oriunde poți să ai această contribuție. Sigur că trebuie să predai, trebuie să fii la școală și să mergem măcar până la nivelul mediu. Mi se pare un lucru important și ca mesaj pe care îl dăm copiilor. Adică dacă vrei să-i ții pe copii 6 - 7 ore în școală, atunci hai să ne și ocupăm de ei. Și, în același timp, avem această problemă financiară, această situație de criză pe care trebuie să o rezolvăm. O altă situație, de exemplu, complicată, este legată de faptul că plata cu ora în zona preuniversitare se raportează nu la cele 40h/săptămână, ci la cele 18h din norma de predare. Asta face ca o oră pe care tu o ții la plata cu ora să fie mai valoroasă decât o oră din norma ta de profesor, ceea ce este anormal. Probabil vom crește cu 2 ore, ca să ajungem în zona unei medii europene, chiar ușor sub medie.” Daniel David a subliniat că își dorește să crească numărul minim și maxim de copii într-o clasă. Totodată, a răspuns și la criticile privind olimpiadele școlare. Daniel Danid: Încercăm să creștem numărul minim și numărul maxim de copii într-o clasă, neieșind din zonele psihopedagogice. Depinde de nivel - primar, gimnazial, liceal - dar acum avem între 10 și 24. Florin Negruțiu: Și vreți să creșteți? Daniel David: Cu doi copii, cu doi, de la 10 la 12, de la 24 la 26. Și în situații de excepție, excepționale, de exemplu, să mai poți adăuga cu justificări foarte clare, în condiții excepționale, patru, deci să nu depășești 30 într-o clasă. (...) Am primit foarte multe critici legate de olimpiade. Și eu am fost la olimpiadă și la olimpiadă trebuie să mergi fiindcă te interesează, îți place să înveți mai mult. E foarte bine că iei premii și noi vom premia în continuare olimpicii și naționali, și internaționali, mai ales pentru premiile I, II, III și pentru mențiuni. Dar, după ce ai luat premiul, n-avem cum să susținem și un sistem de burse lunare, pentru că dacă tu ești olimpic, dincolo de premiul pe care l-ai luat, poate iei bursa de merit din clasa ta. Întrebat despre disputa burselor de merit, al căror număr ar urma să scadă, oficialul a subliniat că trebuie să existe o regândire a burselor. De asemenea, Daniel David menționează și o regândire a învățământului din mediul rural, amintind de ideea unui campus rural. Daniel David: „Bursa socială să fie pentru cei care au nevoie de bursă socială. Meritul să fie merit. Și vom vedea, cu siguranță, va scădea bugetul. Nu știu cu cât în acest moment, fiindcă nu știu câți se vor califica pentru condițiile sociale, de exemplu. Cu siguranță, bugetul va fi mai mic. În toată această regândire a burselor, accentul major l-am lăsat pe bursele sociale, fiindcă bursele sociale sunt accesate în primul rând de copiii din mediile rurale. Dar, în același timp, cred că învățământul rural trebuie regândit în esența lui. În acest moment este foarte fragmentat. Cum spuneam, cu școli mici, împrăștiate, n-ai titulari, că trebuie să meargă în trei sau patru școli. Deci, pur și simplu trebuie regândit astfel încât să concentrezi resursele educaționale, unde sunt multe școli mici, o școală mai mare în centru de comună sau într-un alt sat din comuna respectivă. Campusurile rurale reprezintă un alt demers foarte important, în care aduci la un loc copiii de pe nu știu, stabilim 70-100km, îi aduci într-un campus rural în care au dormitor, cantină, unde pot să-și mănânce, sală de sport și învață. Și atunci le poți duce și profesori care au poziția de titular acolo.”