Planeta este în așteptarea întâlnirii dintre președinții SUA Donald Trump și Rusiei, Vladimir Putin, care ar putea aduce vești despre soarta războiului din Ucraina. Întâlnirea este anuțată a avea loc în Alaska. Autoritățile americane vor închide spațiul aerian deasupra celui mai mare oraș din Alaska, Anchorage, în ziua de 15 august, când ar fi programată întâlnirea celor doi. Casa Albă a confirmat că întâlnirea va avea loc în această localitate. Informația apare pe site-ul Administrației Federale pentru Aviație (FAA), care a publicat o notificare privind restricțiile de zbor. Potrivit documentului, spațiul aerian va fi închis într-un perimetru de aproximativ 50 km în jurul orașului și până la o altitudine de 5,5 kilometri. Restricția va rămâne în vigoare până pe 16 august. Summitul SUA–Rusia ar urma să aibă loc într-un loc unde Estul se întâlnește cu Vestul — la propriu — într-o zonă familiară ambelor țări ca linie de front a Războiului Rece, cu baze de apărare antirachetă, posturi radar și activități de culegere de informații. Rămâne de văzut dacă acest summit poate duce la un acord care să aducă pace în Ucraina la mai bine de 3 ani și jumătate după invazia rusă din Ucraina, comentează Anchorage Daily News. Va fi prima vizită a lui Putin în Statele Unite din 2015, când a participat la Adunarea Generală a ONU la New York. Deoarece SUA nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale (CPI), care în 2023 a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru acuzații de crime de război, nu are nicio obligație de a-l aresta. Ambele țări au confirmat o întâlnire doar între Putin și Trump, deși inițial existau sugestii că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea lua parte la aceasta. Însă Kremlinul s-a opus de mult timp unei întâlniri între Putin și Zelenski — cel puțin până când Rusia și Ucraina vor ajunge la un acord de pace gata să fie semnat. Putin a spus săptămâna trecută că nu este împotriva unei întâlniri cu Zelenski „dar trebuie create anumite condiții” pentru ca aceasta să aibă loc și „suntem încă departe de ele.” Acest lucru a stârnit temeri privind excluderea Ucrainei din negocieri. Oficialii ucraineni au discutat săptămâna trecută cu aliații europeni, care au subliniat că pacea nu poate fi realizată fără implicarea Kievului. Va fi prima vizită a unui lider rus în Alaska, deși aceasta a făcut parte din imperiul țarist până în 1867, potrivit agenției Tass. Alaska a fost colonizată de Rusia începând cu secolul al XVIII-lea, până când țarul Alexandru al II-lea a vândut-o Statelor Unite în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Când s-a descoperit că regiunea conține resurse vaste, tranzacția a fost considerată naivă și a stârnit remușcări și auto-critici. După prăbușirea URSS, Alaska a devenit un subiect de nostalgie și glume pentru ruși. Un cântec popular în anii ’90 spunea: „Nu te face de râs, America... dă-ne înapoi draga noastră Alaska.” Sam Greene, de la King’s College London, a scris pe X că simbolismul Alaskăi ca loc al summitului despre Ucraina este „îngrozitor — de parcă ar fi conceput să arate că granițele pot fi schimbate, iar pământul cumpărat și vândut”, scrie sursa citată. Trump pare tot mai exasperat de refuzul lui Putin de a opri bombardarea orașelor ucrainene. Kievul a fost de acord cu un armistițiu, insistând ca o încetare a focului să fie primul pas către pace. Moscova a prezentat condiții de încetare a focului care sunt inacceptabile pentru Zelenski, precum retragerea trupelor din cele patru regiuni pe care Rusia le-a anexat ilegal în 2022, oprirea mobilizării sau înghețarea livrărilor de arme occidentale. Pentru o pace mai amplă, Putin cere ca Kievul să cedeze regiunile anexate, chiar dacă Rusia nu le controlează complet, și Crimeea, să renunțe la intenția de a adera la NATO, să limiteze dimensiunea forțelor armate și să recunoască limba rusă ca limbă oficială alături de ucraineană. Zelenski insistă ca orice acord de pace să includă garanții de securitate solide pentru Ucraina, care să o protejeze de viitoarele agresiuni rusești. Putin a avertizat Ucraina că va întâmpina condiții mai dure pentru pace, pe măsură ce trupele ruse își extind controlul în alte regiuni pentru a crea ceea ce el a numit o „zonă tampon”. Unii observatori au sugerat că Rusia ar putea face schimb de teritorii recent cucerite cu zone încă aflate sub controlul Ucrainei în cele patru regiuni anexate de Moscova. Zelenski a declarat sâmbătă că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupantului.” Dar Trump a spus luni că „va exista un schimb de teritorii. Pentru bine, pentru binele Ucrainei. Lucruri bune, nu rele. De asemenea, unele lucruri rele pentru ambele părți.” Putin vede întâlnirea cu Trump ca pe o oportunitate de a consolida câștigurile teritoriale ale Rusiei, de a ține Ucraina în afara NATO și de a preveni staționarea trupelor occidentale pe teritoriul ei, pentru ca Moscova să poată treptat să o readucă în sfera sa de influență. El crede că timpul este de partea lui, în condițiile în care forțele ucrainene încearcă să oprească progresele rusești pe front, în timp ce țara este bombardată intens cu rachete și drone ale Moscovei. Întâlnirea reprezintă o realizare diplomatică pentru Putin, izolat de la începutul invaziei. Kremlinul a dorit să prezinte reluarea contactelor cu SUA ca o colaborare între cele două superputeri pentru rezolvarea unor probleme globale, Ucraina fiind doar una dintre ele. Ucraina și aliații săi europeni sunt îngrijorați că un summit fără participarea Kievului ar putea permite lui Putin să-l atragă de partea sa pe Trump și să forțeze Ucraina să facă concesii. „Orice decizie luată fără Ucraina este în același timp o decizie împotriva păcii,” a spus Zelenski. „Nu vor aduce nimic. Sunt decizii moarte. Nu vor funcționa niciodată.” Oficialii europeni au exprimat opinii similare. Secretarul General NATO, Mark Rutte, a spus duminică că crede că Trump „se asigură că Putin este serios, iar dacă nu este, atunci totul se va opri acolo.” „Dacă este serios, atunci de vineri înainte procesul va continua. Ucraina va fi implicată, europenii vor fi implicați,” a adăugat Rutte. De săptămâna trecută, Putin a vorbit cu liderul chinez Xi Jinping, premierul indian Narendra Modi, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, precum și cu liderii din Africa de Sud, Kazahstan, Uzbekistan, Belarus și Kârgâzstan, a declarat Kremlinul. Aceasta sugerează că Putin ar fi vrut poate să informeze cei mai importanți aliați ai Rusiei despre o posibilă înțelegere, a spus analistul pro-Kremlin Sergei Markov.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.