Comisia Europeană pregătește un plan pentru extinderea rețelei de trenuri de mare viteză, vizând conexiuni rapide și accesibile între capitale și marile orașe, astfel încât transportul feroviar să devină o alternativă competitivă la zborurile pe distanțe lungi în Europa, potrivit The Guardian. Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi, a spus că proiectul va implica „planificarea, finanțarea și implementarea coordonată” a infrastructurii feroviare de mare viteză și a materialului rulant capabil să opereze peste granițele naționale. UE este hotărâtă să construiască servicii feroviare autentice „centrate pe pasageri, atractive și accesibile”, a spus el, cu linii mai rapide și o circulație transfrontalieră mai fluidă, considerate esențiale pentru competitivitatea blocului și obiectivele sale climatice. „În cele din urmă, oamenii vor alege trenul nu doar pentru că este mai sustenabil, ci pentru că este opțiunea mai confortabilă, mai rapidă și mai accesibilă pentru călătoriile pe distanțe lungi în Europa”, a spus Tzitzikostas. „Aceasta este direcția noastră de mers.” Transportul feroviar pe distanțe lungi în Europa a suferit de mult timp din cauza coordonării și conectivității slabe, ecartamentelor diferite, specificațiilor variate ale materialului rulant, tehnologiilor de operare și sistemelor de semnalizare care îngreunează legăturile transfrontaliere. Un sondaj publicat luna trecută a arătat că trei din patru cetățeni ai UE ar prefera să ia un tren de mare viteză în locul unui avion dacă legăturile între capitale și marile orașe ar fi rapide și fiabile. Dar, potrivit unui raport al Comisiei din 2021, calea ferată reprezenta mai puțin de 10% din transportul transfrontalier în UE. Având în vedere că o reducere cu 90% a emisiilor din transport face parte din planul blocului pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, atragerea mai multor pasageri către tren este esențială: de exemplu, o călătorie cu trenul de la Amsterdam la Londra economisește 93% din emisiile de dioxid de carbon față de aceeași călătorie cu avionul. Însă operatorii naționali, adesea constrânși financiar, tind să prioritizeze serviciile interne. Infrastructura nouă – și trenurile capabile să opereze peste granițe – sunt costisitoare. Deși au fost inaugurate rute noi și altele sunt în curs de dezvoltare, pentru majoritatea europenilor avionul rămâne mai rapid pe cele mai multe trasee. Comisia a stabilit anterior obiectivul de a dubla traficul feroviar de mare viteză față de nivelul din 2015 până în 2030 și de a-l tripla până în 2050, printr-o rețea propusă de 49.400 km, în valoare de 546 miliarde de euro , care să conecteze toate capitalele și marile orașe din UE la viteze de 250 km/h sau mai mult. Tzitzikostas a spus că noul său plan va ajuta la atingerea acestui obiectiv, care este realizabil dacă „abordăm blocajele sistemice”. Problema nu este doar de a oferi mai mulți bani din partea UE, a precizat el, deși sectorul feroviar va fi un beneficiar major al unei creșteri de 100% a bugetului pentru infrastructura de transport. „Avem nevoie de o abordare coordonată a finanțării, combinând cea mai bună utilizare a fondurilor UE, sprijinul național și investițiile private”, a spus el. Dar noile linii de mare viteză – și îmbunătățirea celor existente – nu vor fi suficiente de unele singure. „Este vorba, de asemenea, de a ne asigura că infrastructura este utilizată eficient”, a spus Tzitzikostas. „Să ne asigurăm că noii operatori pot accesa piața, că există material rulant standardizat nou disponibil și că rețeaua este gestionată ca un sistem unitar, cu reguli și condiții de operare similare.” Conectivitatea nu este singura problemă. Pe lângă faptul că este mai rapid, transportul aerian este adesea mai ieftin – și mai ușor de rezervat. Un raport Greenpeace din 2023, care a evaluat 112 rute europene, a constatat că trenurile erau, în medie, de două ori mai scumpe decât avioanele. Fără conexiuni feroviare mai fluide, prețuri mai mici și bilete unice, transportul aerian va rămâne avantajat. Dar dacă transportul feroviar poate oferi un „serviciu confortabil, accesibil și ușor de rezervat”, pasagerii vor răspunde, a insistat Tzitzikostas. „Tot mai mulți aleg deja trenul de mare viteză – nu doar pentru că este mai sustenabil, ci pentru că este mai bun.” Investiția substanțială necesară pentru a finaliza o rețea europeană de mare viteză până în 2040, termenul propus de Comisie, ar implica în mod necesar „mecanisme inovatoare de finanțare și creditare”, a spus el: „La urma urmei, rentabilitatea investiției aici este pe deplin previzibilă.” Lansarea de anul viitor a unei legături directe de 11 ore între Praga–Berlin–Copenhaga arată însă cât de puternică este cererea pentru transportul feroviar de mare viteză, a spus el, subliniind că aceasta va crește pe măsură ce liniile aflate în construcție vor reduce aproape la jumătate durata călătoriei. „Sunt, în mod natural, un optimist și, de asemenea, un om al trenurilor”, a spus el. „Îmi imaginez deja ziua în care cineva va putea lua prânzul în Vesterbro, la Copenhaga, să urce în tren și să ajungă la cină în Piața Wenceslas, lângă gara centrală din Praga.”