Kievul se teme să nu fie exclus din negocieri, în timp ce Trump ar putea să-l întărească pe Putin tocmai când Rusia începe să resimtă efectele războiului, scrie Politico într-o amplă analiză privind așteptările maximale ale Ucrainei de la intâlnirea liderilor american și rus din Alaska. Coșmarul Ucrainei este că președintele american Donald Trump va folosi summitul de vineri cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a se prezenta drept candidat la Premiul Nobel pentru Pace, impunând un acord de pace care trădează Kievul. De aceea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și aliații europeni cheie vor folosi întâlnirea premergătoare summitului cu Trump, astăzi, pentru a stabili liniile roșii care, speră ei, vor descuraja pe Rusia să folosească acordul cu Trump ca o oportunitate de a se regrupa și de a continua să-și urmărească obiectivul principal – nu cucerirea unei părți din estul Ucrainei, ci distrugerea unui stat ucrainean independent și democratic. „Înțelegem intenția rușilor de a încerca să înșele America – nu vom permite acest lucru”, a declarat Zelenski la începutul acestei săptămâni. Pe lângă dezbaterile care se anunță aprinse cu privire la ocuparea ilegală continuă a teritoriului ucrainean de către forțele ruse, Kievul va dori să se asigure că Moscova va plăti pentru distrugerile în valoare de sute de miliarde de dolari pe care le-a provocat și va returna cei 20.000 de copii răpiți, împreună cu prizonierii de război. În principal, Ucraina dorește un acord care să ofere garanții de securitate semnificative și să nu permită pur și simplu lui Trump și Putin să se alieze pentru reintegrarea Rusiei în economia globală. Acest lucru nu ar face decât să-i permită lui Putin să-și consolideze Rusia pentru noi ofensive. La Kiev, starea de spirit este sceptică cu privire la ceea ce va rezulta din Alaska. „Nu mă aștept la niciun progres în urma acestui summit. Putin nu a renunțat la obiectivul său final de a distruge Ucraina. El poate accepta doar un armistițiu care va crea condițiile pentru distrugerea noastră”, a declarat Oleksandr Merezhko, șeful comisiei pentru relații externe din parlamentul ucrainean. „În cazul lui Trump și al diplomației sale, totul este pentru imagine... Un spectacol pentru mass-media, la fel ca întâlnirea cu [liderul nord-coreean] Kim Jong Un. Dar pentru Putin, această întâlnire înseamnă foarte mult, deoarece îl prezintă ca lider al unui mare stat cu interese politice, nu ca un paria internațional, așa cum ar fi trebuit să fie, întrucât nu a renunțat la dorința sa de a distruge statalitatea Ucrainei”, a adăugat Merezhko. Dacă se dorește pacea, Rusia trebuie să dea înapoi, a subliniat Zelenski într-o postare pe Telegram. „Acest război trebuie să ia sfârșit – și Rusia trebuie să-l încheie”, a spus el, adăugând că orice mișcare pentru a pune capăt luptelor trebuie să includă Ucraina. „Orice decizie care este împotriva noastră, orice decizie care nu include Ucraina, este în același timp o decizie împotriva păcii.” În discursul său din 2022, în care a anunțat invazia Ucrainei, Putin a declarat că unul dintre obiectivele sale principale era „eliberarea Donbasului de sub regimul de la Kiev”, precum și „demilitarizarea și denazificarea” țării. Partea americană lansează ideea că Ucraina ar trebui să renunțe la teritoriul estic al Donbasului în schimbul opririi de către Putin a trupelor sale din ocuparea în continuare a sudului Ucrainei. Trump însuși sugerează că pacea necesită „schimbul de teritorii”. Poziția Ucrainei este că nu va face nicio concesie în privința frontierelor sale, garantate de dreptul internațional și de propria constituție. „Susținem ceea ce a dorit președintele Trump – un armistițiu, urmat de negocieri și discuții despre toate celelalte aspecte”, a declarat Zelenski reporterilor marți. El a subliniat, însă, că țara sa nu se va retrage de pe linia frontului. „Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face acest lucru”, a afirmat Zelenski. „Donbasul este pentru ruși o rampă de lansare pentru o nouă ofensivă în viitor. Dacă părăsim Donbasul din proprie voință sau dacă suntem presați, vom declanșa un al treilea război.” „[Putin] nu dorește ocuparea statului nostru din punct de vedere teritorial. El nu dorește existența unei Ucraine suverane. Și acesta este scopul final”, a adăugat el. Dacă Kievul va fi nevoit în cele din urmă să facă unele compromisuri în cadrul acordului final, pe baza realităților de pe câmpul de luptă, va discuta despre chestiunile teritoriale numai după ce Rusia va accepta și va respecta un armistițiu, a declarat pentru Politico o persoană familiarizată cu problema, sub condiția anonimatului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, sugerează că compromisul final va fi ca anumite teritorii să rămână rusești prin ocupare militară, dar să rămână legal ucrainene. „Când vine vorba de această chestiune a teritoriului, când vine vorba de recunoașterea, de exemplu, poate într-un acord viitor, a faptului că Rusia controlează de facto, în realitate, o parte din teritoriul Ucrainei, trebuie să fie o recunoaștere efectivă, și nu o recunoaștere politică de jure”, a declarat el duminică pentru ABC. Acest lucru a fost denunțat de unii ca o trădare în fața imperialismului rus. Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a calificat condițiile șefului NATO drept „revoltătoare”. „Rutte dezvăluie că ultima mișcare genială de șah 5D pentru a salva Ucraina este de a arunca cu nonșalanță milioane de oameni într-o gaură neagră a opresiunii, torturii, violului, răpirii, uciderii și distrugerii identității naționale – «de facto, dar nu de jure»”, a spus el. Astfel de decizii ar putea fi letale din punct de vedere politic pentru administrația Zelenski. O modificare a frontierelor ar necesita aprobarea constituțională – care ar fi foarte dificil de obținut – ar înfuria o populație care a sacrificat sânge și avere pentru a ține Rusia la distanță și ar putea duce la strămutarea a sute de mii de oameni din teritoriile cedate Rusiei. „Ucrainenii nu vor dărui pământul lor ocupantului”, a declarat Zelenski într-o postare pe Telegram. De asemenea, părțile din Donețk care se află încă sub control ucrainean dispun de apărare formidabilă – cedarea lor ar putea slăbi capacitatea Ucrainei de a respinge un viitor atac rus. „Dacă astăzi părăsim Donbasul, fortificațiile noastre... înălțimile pe care le controlăm, vom deschide în mod clar o capă de pod pentru pregătirea unei ofensive ruse. În câțiva ani, Putin va avea cale liberă atât către regiunile Zaporojie, cât și către Dnipro. Și nu numai atât. Ci și către Harkov”, a declarat Zelenski. Distrugerile provocate Ucrainei în termeni umani și materiali sunt imense. Estimările variază de la 500 de miliarde de dolari până la 1 trilion de dolari. Ucraina este fermă în poziția sa că Moscova trebuie să plătească pentru crimele sale și are o anumită pârghie, întrucât o parte importantă din activele Rusiei sunt deținute de aliați europeni apropiați. Aproape 200 de miliarde de euro se află în Belgia. „Rusia trebuie să plătească pentru daunele cauzate, în valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro. Până când acest lucru nu se va întâmpla, Moscovei nu trebuie să i se acorde acces la activele sale înghețate”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz la conferința privind redresarea Ucrainei, care a avut loc luna trecută. Ucraina consideră că aderarea la NATO și la Uniunea Europeană este singura modalitate pe termen lung de a opri un alt atac rus. „Vom fi în NATO? În UE? Nu am auzit nimic – nici măcar o singură propunere care să garanteze că mâine nu va începe un nou război”, a declarat Zelenski. „Avem nevoie de garanții de securitate care să ne protejeze, în primul rând, statul, un stat suveran, independența noastră.” Cu toate acestea, Trump a exclus aderarea la NATO (susținut în tăcere de câteva alte țări membre sceptice), iar Moscova dorește un angajament categoric al alianței de a nu admite niciodată Ucraina. Zelensk se plânge, de asemenea, că Kievul este blocat în mod constant în calea aderării la Uniunea Europeană de către capitalele reticente față de impactul economic al aderării la bloc a unei țări mari și sărace, cu un sector agricol enorm. Ucraina respinge, de asemenea, cererile Moscovei de a reduce efectivul său militar activ de 900.000 de soldați – cel mai mare din Europa după Rusia – și de a opri aliații Ucrainei să îi mai trimită arme. Partenerii europeni care finanțează nevoile trupelor ucrainene și cumpără arme de la Kiev, inclusiv din Statele Unite, reprezintă singura garanție de securitate pe care Kievul o are până în prezent. Statele Unite nu oferă nimic altceva decât medierea în război, sugerând că ar putea renunța în cele din urmă și la acest rol. Balanța s-a înclinat deja în favoarea Europei, pe măsură ce Trump retrage sprijinul militar acordat Ucrainei. De la începutul războiului, Europa a acordat cel puțin 73,9 miliarde de euro în ajutor militar, în timp ce SUA au acordat 64 de miliarde de euro – iar noile angajamente americane au stagnat sub Trump, potrivit Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel. Aproape 20 000 de copii ucraineni au fost luați de Rusia. Până în prezent, Ucraina a reușit să repatrieze 1.453 dintre ei, cu medierea Qatarului și a altor țări. Moscova susține că transferă ucrainenii în zone sigure, departe de conflict, dar refuză să înapoieze copiii rudelor lor, introducându-i în sistemul de adopție ca orfani și expunându-i la propaganda rusă. Recent, administrația Trump a îngreunat și mai mult urmărirea și recuperarea copiilor ucraineni din Rusia, după ce a desființat grupul de lucru al Laboratorului de Cercetare Umanitară al Universității Yale, care ajuta la localizarea copiilor răpiți și la demascarea oficialilor ruși și belaruși complici. Reducerile asistenței externe acordate de SUA și sancțiunile administrației Trump împotriva Curții Penale Internaționale afectează, de asemenea, capacitatea grupurilor de a urmări mii de copii ucraineni răpiți, a declarat luna trecută un înalt oficial european pentru Politico. În 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru crime de război, constând în deportarea ilegală a copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Schimbul de prizonieri de război decurge mai bine, devenind unul dintre rarele succese negociate de Trump. De la începutul eforturilor sale de mediere, cele două părți au schimbat peste 2.000 de prizonieri, dar mii rămân în captivitate, Rusia nepermițând nici măcar organizațiilor internaționale de monitorizare a drepturilor omului să viziteze toate locurile în care sunt ținuți soldați și civili ucraineni. Rusia suferă din cauza războiului pe care l-a început. Până în prezent, a pierdut peste un milion de soldați uciși și răniți, iar economia sa a început în sfârșit să resimtă impactul sancțiunilor occidentale. Timothy Ash, un analist care urmărește situația din Ucraina, a estimat că războiul a costat până acum Rusia aproximativ 2 trilioane de dolari, aproape de producția economică anuală a țării. Kievul și aliații săi europeni doresc menținerea presiunii, avertizând că ridicarea sancțiunilor primare și secundare și permiterea reluării comerțului ar da Moscovei timp să se regrupeze pentru un alt atac, în vederea finalizării cuceririi Ucrainei. De asemenea, vor încerca să-l convingă pe Trump că amenințarea cu noi sancțiuni din partea SUA îl va obliga pe Putin să negocieze mai serios. „Cel mai periculos scenariu pentru noi este posibila ridicare a sancțiunilor SUA și reluarea comerțului cu Rusia. Acest lucru necesită consimțământul tacit sau legitimarea noastră, ceea ce nu ar trebui să fie permis niciodată”, a declarat Illia Neskhodovskîi, șeful departamentului analitic al think tank-ului ANTS National Interest Protection Network, într-o postare pe Facebook. „Sarcina noastră este de a împiedica Trump sau oricine altcineva să aibă șansa de a salva Rusia. Trebuie să menținem și să întărim sancțiunile, precum și să lovim instalațiile industriale, energetice și logistice ale inamicului. Acest lucru distruge potențialul său de producție și subminează și mai mult economia.” Pentru Kiev, miza negocierilor din Alaska este existențială. „Realitatea este că Ucraina ar putea supraviețui războiului, dar nu și păcii”, a avertizat Ash. „Pacea ar putea fi atât de proastă, încât ar putea tensiona însăși structura socială, economică și politică a țării, ducând la un eșec efectiv al statului.” Citește și: Summitul Trump - Putin: planul include o discuție a celor doi lideri însoțiți doar de traducători. Problema cu locul de întâlnire