Solstițiul de iarnă are loc în 2025 pe 21 decembrie, la ora 17:03, marcând ziua cu cea mai puțină lumină naturală și începutul sezonului astronomic de iarnă. Conform stirileprotv.ro, de acum zilele încep să se lungească treptat, iar noaptea devine tot mai scurtă până la solstițiul de vară din iunie 2026.
👉 Semnificația științifică și astronomică a solstițiului
Solstițiul de iarnă reprezintă momentul în care Pământul se află în poziția sa cea mai înclinată față de Soare, iar razele solare cad cel mai oblic asupra emisferei noastre. Din această cauză, ziua de 21 decembrie 2025 va fi cea mai scurtă a anului, cu aproximativ 8 ore și 50 de minute de lumină în România, iar noaptea va dura aproape 15 ore și 10 minute.
În București, Soarele va răsări în jurul orei 7:50 și va apune la 16:45. După această dată, zilele vor crește treptat, iar diferențele în lumina naturală vor deveni sesizabile până la finalul lunii ianuarie, când vom câștiga în jur de o oră în plus de lumină pe zi.
👉 Tradiții și monumente legate de solstițiul de iarnă
De-a lungul timpului, solstițiul de iarnă a fost încărcat de semnificații culturale profunde în diverse civilizații. În Mesopotamia antică, se desfășura un festival de 12 zile dedicat zeului Marduk, simbol al luptei dintre lumină și întuneric. În Europa păgână, noaptea solstițiului era momentul în care o Mare Zeiță aducea nașterea Soarelui, iar romanii celebrau Saturnaliile în cinstea zeului Saturn.
Importanța acestui eveniment este ilustrată și de construcții precum Stonehenge, unde soarele răsare exact între pietre în ziua solstițiului, sau Newgrange, unde lumina pătrunde în camera principală doar în această perioadă. În România, la Sarmizegetusa Regia s-a descoperit un calendar solar care dovedește interesul antic pentru poziția soarelui la solstiții.
