Ajunul Crăciunului reprezintă ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului, care începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Crestinortodox.ro menționează că această zi este marcată prin post aspru și numeroase tradiții religioase și populare, care pregătesc sufletește și simbolic sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.
👉Tradiții religioase și slujbe speciale în Ajunul Crăciunului
Potrivit crestinortodox.ro, Ajunul Crăciunului este o zi de post strict, ultima din cele patruzeci de zile ale Postului Nașterii Domnului. În această zi, se săvârșesc „Ceasurile Împărătești” și Liturghia Sfântului Vasile cel Mare împreună cu Vecernia, iar în timpul slujbelor se citesc profeții din Vechiul Testament despre Nașterea Domnului.
În dimineața Ajunului, primii care pornesc să colinde sunt copiii și tinerii, fiind primiți cu mere, nuci, covrigi și turtele numite „Scutecelele lui Hristos”. Deoarece postul continuă până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, colindătorii sunt primiți cu daruri de post, cum ar fi nuci, fructe sau produse de panificație fără ingrediente de origine animală.
👉Semnificații și obiceiuri populare din mediul rural la Ajun
În zonele rurale, Ajunul Crăciunului este însoțit de multe tradiții vechi, transmise din generație în generație, care simbolizează pregătirea pentru venirea Mântuitorului. Gospodinele pregătesc covrigi și colaci cu forme simbolice, amintind de mâna Crăciunesei care, conform unei legende populare, a fost pedepsită după ajutorul oferit Maicii Domnului la nașterea Pruncului.
În această seară se pregătesc și turtele numite „scutecele Domnului”, stropite cu apă călduță și îndulcite cu zahăr, nucă sau semințe, având semnificație religioasă. Casele sunt împodobite cu crenguțe de busuioc, mentă sau levănțică, considerate aducătoare de bine, iar coșurile sunt măturate, iar cenușa aruncată la rădăcina pomilor pentru a asigura rod bogat în anul următor.
Mai multe superstiții sunt respectate în Ajunul Crăciunului pentru a aduce noroc și sănătate în anul care urmează. Se spune că masa lăsată întinsă toată noaptea, cu colăcelul înfipt cu cuțitul și grâul pus sub fața de masă, atrage belșug. Focul din vatră nu se stinge, iar credința populară spune că în noaptea de Crăciun cerurile se deschid și rugăciunile rostite la miezul nopții au o putere specială.
Totodată, în Muntenia, Oltenia și Banat, gospodinele prepară un aluat special pentru a proteja animalele de deochi și a le asigura sănătatea pe tot anul. Fetele nemăritate pot visa ursitul dacă țin post în Ajun, iar lucrurile împrumutate trebuie aduse acasă înainte de această zi pentru a evita pierderile în anul următor.
