Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Luna decembrie aduce în România o serie de tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului, menite să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos. Printre acestea se numără colindatul, pregătirea mesei de Ajun și împodobirea bradului, dar și ritualuri regionale cu semnificații vechi păstrate cu grijă de populație, conform tradiției reluate de %source%.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, simboluri ale ospitalității și belșugului.
Masa de Ajun este adesea ținută de post și cuprinde preparate tradiționale, precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte, fiind considerată a aduce noroc și sănătate în anul următor. De asemenea, în unele regiuni, pregătirea turtei numite și „scutecele Domnului” reprezintă o amintire a nașterii Mântuitorului, aceasta fiind presărată cu apă călduță și zahăr pisat cu nucă sau semințe de cânepă.
Deși mulți împodobesc bradul chiar cu o lună înainte, tradiția îl așază în centrul sărbătorii în seara de Ajun. Bradul se înveșmântează în globuri, beteală și lumini, iar un obicei aparte este agățarea unui săculeț cu boabe de fasole albă, simbol al purității sufletului. Curățenia casei joacă și ea un rol important, fiind percepută ca o pregătire spirituală pentru Crăciun, însă în unele zone măturaritul în Ajun este evitat pentru a nu aduce ghinion.
În diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri specifice: în Bucovina, femeile ascund fusele sau pun o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii, iar în Maramureș se joacă „Jocul Moșilor” și se susține piesa populară „Viflaimul”. În Transilvania, satele de pe Târnave organizează „butea feciorilor”, iar în Banat sârbii ard trunchiul de stejar „badnajak” pentru bunăstare. În Oltenia și Dobrogea, colindele și costumele specifice, precum „Struțul”, aduc culoare sărbătorii.
În Maramureș, colindătorii parcurg ulițele cu „Steaua” sau „Capra”, fiind răsplătiți cu fructe, nuci și bani. Tradiții străvechi precum „Pițăratul” în județul Alba sau „Crăciunul fiarelor” în Apuseni adaugă diversitate sărbătorii. De exemplu, în Oltenia, familia practică „scormonitul în foc”, iar în Dobrogea, băieții alegorici „moșoi” poartă măști colorate pentru a alunga răul și a aduce un an prosper.
Consiliul Județean Harghita a finanțat în 2025 programe care au vizat îmbunătățirea aspectului și structurii monumentelor istorice, precum și documentarea săpăturilor arheologice. Potrivit unui comunicat de presă, aceste inițiative sprijină atât cercetarea științifică, cât și promovarea identității locale în județ.
În prima conferință de presă din acest an, primarul Soos Zoltan a prezentat planurile administrației locale pentru continuarea dezvoltării infrastructurii orașului. Printre priorități se numără construirea centurii orașului și ridicarea unui pod peste râul Mureș, investiții importante care vizează zona cartierului Aleea Carpați, arată declarațiile oficiale ale edilului.
Creșterea taxelor și impozitelor locale a stârnit nemulțumirea locuitorilor, deși Primăria a promis menținerea acestora la minimum legal. Pentru a clarifica aceste modificări, primarul Antal Arpad va purta discuții cu cetățenii, detaliind necesitatea actualizărilor, structura bugetului local și destinația fondurilor, conform declarațiilor făcute de purtătorul de cuvânt Vlad Manolăchescu pentru RTM.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, invită locuitorii să participe la o serie de întâlniri publice dedicate discuțiilor despre majorarea taxelor și impozitelor locale. Evenimentele vor detalia atât motivele acestei actualizări, cât și modul de constituire a bugetului local și utilizarea fondurilor publice, potrivit lui Antal Arpad, care a transmis această invitație prin intermediul agenției AGERPRES.
