Update 5 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Luna decembrie aduce în România o serie de tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului, menite să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos. Printre acestea se numără colindatul, pregătirea mesei de Ajun și împodobirea bradului, dar și ritualuri regionale cu semnificații vechi păstrate cu grijă de populație, conform tradiției reluate de %source%.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, simboluri ale ospitalității și belșugului.
Masa de Ajun este adesea ținută de post și cuprinde preparate tradiționale, precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte, fiind considerată a aduce noroc și sănătate în anul următor. De asemenea, în unele regiuni, pregătirea turtei numite și „scutecele Domnului” reprezintă o amintire a nașterii Mântuitorului, aceasta fiind presărată cu apă călduță și zahăr pisat cu nucă sau semințe de cânepă.
Deși mulți împodobesc bradul chiar cu o lună înainte, tradiția îl așază în centrul sărbătorii în seara de Ajun. Bradul se înveșmântează în globuri, beteală și lumini, iar un obicei aparte este agățarea unui săculeț cu boabe de fasole albă, simbol al purității sufletului. Curățenia casei joacă și ea un rol important, fiind percepută ca o pregătire spirituală pentru Crăciun, însă în unele zone măturaritul în Ajun este evitat pentru a nu aduce ghinion.
În diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri specifice: în Bucovina, femeile ascund fusele sau pun o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii, iar în Maramureș se joacă „Jocul Moșilor” și se susține piesa populară „Viflaimul”. În Transilvania, satele de pe Târnave organizează „butea feciorilor”, iar în Banat sârbii ard trunchiul de stejar „badnajak” pentru bunăstare. În Oltenia și Dobrogea, colindele și costumele specifice, precum „Struțul”, aduc culoare sărbătorii.
În Maramureș, colindătorii parcurg ulițele cu „Steaua” sau „Capra”, fiind răsplătiți cu fructe, nuci și bani. Tradiții străvechi precum „Pițăratul” în județul Alba sau „Crăciunul fiarelor” în Apuseni adaugă diversitate sărbătorii. De exemplu, în Oltenia, familia practică „scormonitul în foc”, iar în Dobrogea, băieții alegorici „moșoi” poartă măști colorate pentru a alunga răul și a aduce un an prosper.
Consiliul Local Brașov a decis majorări semnificative ale impozitelor locale pentru mai multe categorii de proprietăți, conform unei hotărâri adoptate recent. Creșterile vizează în special clădirile nerezidențiale ale persoanelor fizice și impozitul pe terenuri, măsuri ce vor influența nivelul fiscal pentru cetățenii și companiile din oraș.
În Miercurea-Ciuc, începe astăzi o etapă importantă pentru transportul public, cu introducerea unui nou program și trasee regândite, pe care vor circula autobuze noi, inclusiv cele alimentate cu gaz comprimat. Primarul Korodi Attila a detaliat pentru Radio Târgu Mureș că această rețea modernizată va conecta eficient cartierele orașului, beneficiind de tehnologie și combustibil ecologic.
Asociația Medio Pro, în parteneriat cu Direcția Județeană de Mediu Harghita, a finalizat în acest an un proiect amplu de conservare a ariilor protejate Natura 2000 în județele Harghita și Covasna. Proiectul, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, a vizat studii complexe și activități de educație ecologică, după cum citează reprezentantul Asociației, Constantin Vezeanu.
Primăria Târgu Mureș a încheiat un contract de finanțare cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru pentru reabilitarea termică a unui bloc pe strada Reșița, construit în 1972. Valoarea proiectului, finanțat din fonduri europene, depășește 4 milioane de lei, iar conform %source%, lucrările vor reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră.
