Sărbătorile de iarnă încep pe 20 decembrie și se încheie pe 7 ianuarie, marcate de Crăciun și Bobotează. Această perioadă plină de obiceiuri populare aduce în prim-plan tradiții precum mersul cu colinda, ospățul și semnificațiile simbolice ale zilelor festive, potrivit tradițiilor românești prezentate în %source%.
👉 Obiceiuri și superstiții legate de Crăciun și Ajun
Ziua de 25 decembrie, Crăciunul, este momentul central al sărbătorilor de iarnă, comemorând nașterea lui Isus Hristos. În această zi, finii duc daruri nașilor, iar conform tradiției, dacă la Crăciun vremea este caldă și ușile pot rămâne deschise, se anunță frig de Paști. Deși astăzi carnea de porc este nelipsită de pe masa de Crăciun, vechile credințe avertizau că această practică ar putea aduce boli vitelor sau pierderea porcilor în anul ce urmează.
Flăcăii colindă din ajun fără să ceară voie, rostind urări pentru sănătate și noroc, fără versuri satirice. În credința populară, colindele alungă diavolul și purifică spațiul, astfel încât este considerat păcat să ții poarta închisă în noaptea Ajunului. După colind, gazdele îi invită pe tineri în casă, unde aceștia sunt răsplătiți și pot participa la jocuri, mai ales în casele cu fete.
👉 Tradiții agriculturale și forme ale colindatului între Crăciun și Bobotează
De Crăciun și până la Bobotează, colindatul se extinde și la gospodari, care merg pe la rude și vecini. Unele comunități păstrează „colinda bătrână”, interpretată de oameni căsătoriți. Mersul cu steaua este un obicei important, la care participă copii grupați câte trei, răsplătiți cu mere, nuci, covrigi sau bani.
Un alt obicei este aruncarea boabelor de grâu și porumb în fața colindătorilor de către cel mai în vârstă membru al familiei. Se crede că, dacă aceste boabe vor fi date găinilor, vor fi spornice la ouat, iar amestecate cu sămânța ce va fi pusă la brazdă, vor aduce o recoltă bună în anul următor.
👉 Ritualuri de cinstire a morților și mese festive de Crăciun
În prima zi de Crăciun, femeile merg la cimitir pentru a tămâia morții, întâlnindu-se cu bărbați care cântă colindul „Zori” și continuă tradițiile cu ritualuri de curățare a casei cu leșie, menite să alunge păduchii. Masa festivă, atent pregătită de gospodină, cuprinde carne de porc, pasăre, iepure sau pește, lapte și plăcinte, în funcție de preferințe și semnificații simbolice.
Colacul plugarilor, așezat pe masă de Crăciun și păstrat până la Bobotează, este împărțit la familia și animalele casei, pentru protecție și spor. Crăciunul este cunoscut ca sărbătoarea familiei, un prilej de reuniune cu cei dragi, în jurul mesei festive, pentru a marca începutul unui an nou plin de sănătate și belșug.
