Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu pentru Apropo TV, că sistemul de învățământ românesc este rupt de realitatea economică, iar universitățile se concentrează prea mult pe numărul mare de absolvenți și cadrele didactice, ignorând nevoile societății. Potrivit acestuia, a fost favorizată cantitatea în detrimentul calității, iar acest fapt aduce probleme majore pe piața muncii.
Premierul Ilie Bolojan susține că există o decuplare totală a sistemului de învățământ de realitatea economică. El notează că universitățile își formează programele în funcție de profesorii disponibili și de specializările atractive pentru studenți, fără să țină cont de evoluția carierei absolvenților sau de piața muncii.
"Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. De multe ori, universităţile noastre, profilele acestora, specializările, ţin cont de profesorii care sunt acolo, ţin cont de ceea ce sună bine pentru noile generaţii, şi mult mai puţin de ce se întâmplă cu absolvenţii universităţilor, după ce ei ar trebui să intre în realitatea din viaţă, în realitatea economică", a declarat premierul Ilie Bolojan la Apropo TV.
Bolojan a arătat că un exemplu concret al dezechilibrului este domeniul Medicinii, în care anual se formează între 4.000 și 5.500 de absolvenți, în timp ce sistemul de sănătate poate absorbi doar 1.000–1.500 pe piața muncii. Aceasta creează o supraproducție de specialiști, generând frustrări și așteptări nerealiste.
"A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi piaţa înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există o adaptare a învăţământului la această realitate. Oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală", a explicat premierul.
Premierul a subliniat importanța elaborării unor politici publice coerente atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar pentru a evita risipa de resurse financiare și pentru a elimina frustrările sociale care apar în lipsa unei legături strânse cu economia.
"Dacă nu facem aceste politici, în afară de resurse importante care se irosesc (statul finanțează învățământul într-o proporție foarte mare), aceste resurse trebuie redirecționate cât de cât către zone care au adresabilitate, înseamnă eliminarea unor frustrări sociale. O altă problemă ține de calitate. Ne place sau nu, am avut o involuție în acești ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora", a concluzionat Ilie Bolojan.
Primăria a obținut avizul Ministerului Sănătății pentru noul spital și a demarat pașii necesari proiectării, potrivit declarațiilor primarului George Scripcaru. El precizează că investiția va ajunge la aproximativ 360 de milioane de lei, fonduri ce ar urma să fie recuperate dintr-un proiect depus pentru finanțare europeană.
Primăria Miercurea-Ciuc a prezentat astăzi aplicația MySzereda, un ghişeu digital gratuit, care facilitează relația dintre cetățeni și administrația locală. Potrivit sursei oficiale, aplicația este disponibilă pe Android, iOS și în versiune web și permite rezolvarea electronică a mai multor solicitări administrative, contribuind astfel la modernizarea serviciilor publice.
Prefectura Covasna cere realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a identifica soluții eficiente în prevenirea inundațiilor din bazinul Râului Negru, potrivit unei solicitări adresate Administrației Bazinale de Apă Olt. Prefectul Raduly Istvan atrage atenția asupra faptului că intervențiile de urgență nu pot înlocui măsurile de prevenție necesare după pagubele provocate anul trecut în mai multe localități.
Consiliul Local Sfântu Gheorghe a decis extinderea duratei contractelor de concesiune ale terenurilor aferente garajelor și actualizarea valorii chiriei, potrivit surselor oficiale ale municipiului. Această măsură vizează contractele încheiate între 1992 și 1993, care urmau să expire la finalul anului 2025, iar noile condiții vor intra în vigoare începând cu anul 2026.
