Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Deficitul de cont al României a atins 8,2% din PIB, generând îngrijorări privind stabilitatea monedei naționale. Potrivit BNR, această situație reflectă o problemă structurală a economiei, cauzată mai ales de deficitul balanței bunurilor, și riscă să ducă la deprecierea leului fără intervenția băncii centrale, notează %source%.
Conform raportului anual publicat de Banca Națională a României (BNR), deficitul contului curent a crescut până la 28,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024. Această sumă exprimă diferența dintre valuta care intră în țară și cea care iese, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Principala problemă este faptul că România importă mai multe bunuri decât exportă, în timp ce exportul de servicii înregistrează un excedent. De exemplu, România exportă cereale, dar importă produse procesate similar, ceea ce indică o competitivitate scăzută a producției interne în sectorul bunurilor. Acest dezechilibru a contribuit la acumularea unui deficit bugetar substanțial pe segmentul bunurilor.
Raportul BNR arată că principalele cauze ale deficitului extern sunt creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și cererea internă ridicată. De asemenea, serviciile au adus un surplus mai mic față de anul precedent, în contextul scăderii veniturilor provenite din transporturi și servicii pentru afaceri. Intrările de fonduri europene curente au scăzut, reducând o sursă esențială de echilibrare a contului curent.
Sectorul public este identificat ca principalul responsabil pentru deteriorarea situației, în timp ce sectorul privat menține un echilibru relativ din punct de vedere extern. Pentru reducerea deficitului, este necesar să crească producția locală și să se dezvolte exporturile. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat: „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”.
Specialiști considera că, pe termen scurt, situația poate fi gestionată, însă pe termen mediu se așteaptă creșterea costurilor de finanțare, o capacitate redusă de reacție la șocuri și necesitatea ajustării cheltuielilor. Aceste fenomene ar putea amplifica vulnerabilitățile economice.
Raportul BNR conclude: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe”.
Primăria a obținut avizul Ministerului Sănătății pentru noul spital și a demarat pașii necesari proiectării, potrivit declarațiilor primarului George Scripcaru. El precizează că investiția va ajunge la aproximativ 360 de milioane de lei, fonduri ce ar urma să fie recuperate dintr-un proiect depus pentru finanțare europeană.
Primăria Miercurea-Ciuc a prezentat astăzi aplicația MySzereda, un ghişeu digital gratuit, care facilitează relația dintre cetățeni și administrația locală. Potrivit sursei oficiale, aplicația este disponibilă pe Android, iOS și în versiune web și permite rezolvarea electronică a mai multor solicitări administrative, contribuind astfel la modernizarea serviciilor publice.
Prefectura Covasna cere realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a identifica soluții eficiente în prevenirea inundațiilor din bazinul Râului Negru, potrivit unei solicitări adresate Administrației Bazinale de Apă Olt. Prefectul Raduly Istvan atrage atenția asupra faptului că intervențiile de urgență nu pot înlocui măsurile de prevenție necesare după pagubele provocate anul trecut în mai multe localități.
Consiliul Local Sfântu Gheorghe a decis extinderea duratei contractelor de concesiune ale terenurilor aferente garajelor și actualizarea valorii chiriei, potrivit surselor oficiale ale municipiului. Această măsură vizează contractele încheiate între 1992 și 1993, care urmau să expire la finalul anului 2025, iar noile condiții vor intra în vigoare începând cu anul 2026.
